Pensiile magistraților intră într-o nouă etapă cu reguli care schimbă totul

Premierul Ilie Bolojan a anunţat măsuri care cresc vârsta de pensionare la 65 de ani și limitează pensia la 70% din ultimul salariu. Proiectul face parte din angajarea răspunderii Guvernului.

Guvernul României a decis să schimbe sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați, iar aceste modificări vor avea impact direct asupra miilor de oameni din justiție. Premierul Ilie Bolojan a explicat marţi, în ședința comună a Parlamentului, că aceste schimbări sunt necesare pentru a îndrepta „nedreptăţi” acumulate și pentru a asigura stabilitatea sistemului pe termen lung. Noile reguli aduc modificări importante pentru judecători și procurori care urmează să iasă la pensie. Legea privind pensiile magistraţilor reprezintă una dintre cele mai discutate reforme din domeniul pensiilor de serviciu.

Punctul în care regulile vechi nu mai funcţionează

Proiectul de lege propus de Guvern aduce trei schimbări principale. „În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, la minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, astfel încât, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.” a explicat premierul llie Bolojan.

Astfel, pensionarea sub 58 de ani nu va mai fi posibilă, iar vârsta de pensionare va crește treptat, fiecare generaţie de magistrați urmând să se adapteze la noile reguli. Valoarea pensiilor va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziţie va fi extinsă de la 10 la 15 ani, astfel încât până în 2038 vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.

Cea dus la schimbarea sistemului

Premierul a explicat că sunt trei motive principale pentru aceste măsuri. „În primul rând, la un aspect de inechitate specială pe care cetățenii ţării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care merg cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.”

Al doilea motiv ţine de economie. „Între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre cetățenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, fie au plecat din ţară, fie au beneficiat de diferite forme de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul dintre lucrurile pe care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală și o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase.”

Altreilea motiv are legătură cu fondurile europene. „Așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una dintre condiţiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR și, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile astfel încât România să încaseze banii care îi sunt reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege.”

Un mecanism rapid care schimbă regulile jocului

Guvernul a folosit mecanismul din Articolul 114 al Constituţiei României, care permite adoptarea rapidă a unei legi dacă Parlamentul nu votează o moțiune de cenzură în trei zile. Este a treia oară când Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe legea pensiilor magistraţilor, urmând procedura prevăzută pentru angajarea răspunderii Guvernului. „Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.”

Ce spune Constituţia despre această procedură

Dacă Guvernul își asumă răspunderea pe un proiect și moţiunea de cenzură nu trece, legea se consideră adoptată automat. În ultimele luni, Executivul a folosit această procedură de două ori pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar.

De această dată, opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune o moţiune de cenzură. Dacă nu reușește să adune suficiente voturi, proiectul privind pensiile magistraţilor va intra în vigoare fără dezbatere parlamentară.

Ce urmează pentru magistrați și pentru sistem

Dacă proiectul va fi adoptat, magistraţii își vor prelungi treptat perioada de activitate. Cei care mai au mai puţin de 15 ani până la vârsta actuală de pensionare vor fi primii afectaţi de noile reguli. Premierul lie Bolojan a precizat că nu este vorba de o schimbare care se va produce peste noapte, ci de o tranziţie graduală în sistemul pensiilor magistraţilor.

Între timp, sindicatele magistraţilor au anunţat că vor contesta legea la Curtea Constituţională, susținând că măsurile ar încălca principiul securităţii juridice și dreptul la pensie. De asemenea, se discută despre implicaţi în economie și despre modul în care această reformă va influența administraţia publică și domeniul pensiilor de serviciu.

Guvernul are în plan și alte reforme, inclusiv una a administrației publice, amânată până acum din lipsă de consens în coaliție. Premierul a spus că vor urma și alte măsuri dificile, iar adoptarea proiectului de lege privind pensiile magistraţilor este doar primul pas.

Schimbările anunțate de Guvern sunt considerate de unii ca fiind necesare pentru a asigura echitate între diferitele categorii de pensionari și pentru a răspunde cerințelor europene. În perioada următoare, discuţiile pe această temă vor continua, mai ales pe fondul presiunilor sociale și politice legate de sistemul de pensii și de asumarea răspunderii în Parlament.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCând este permisă accelerarea de la 50 la 70 km/h și cum se stabilește limita aplicabilă la măsurarea radarBravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva luiLylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitivRevista IoanaCum păstrezi prunele pentru iarnă. Congelate corect, își pot menține calitatea 8-12 luniNews24Ministerul Apărării publică imagini cu doborârea a două drone Geran lângă SulinaDolce SportBrighton, adversara Universității Craiova, a învins Crystal Palace cu 5-0 după un gol de la mijlocul terenului