Favoritismele politice s-au încheiat. Cel puțin asta susține Marcel Ciolacu, noul șef al Consiliului Județean Buzău, care anunță o schimbare totală a modului în care se vor aloca banii pentru dezvoltare în județ, potrivit News.

Viziunea lui? O abordare unitară. Vrea să termine cu fragmentarea și să oblige primăriile să colaboreze. Ciolacu a prezentat noua strategie joi, la finalul primei sale ședințe la șefia consiliului, un debut care a atras atenția.

„Gata cu insulele”. Viziunea care vrea să unească 82 de comune

Principala frână în calea progresului, crede noul președinte CJ, este conceptul de „insulă” administrativă. Fiecare primar cu proiectul lui. Fiecare comună pentru ea. O perspectivă de ansamblu lipsește cu desăvârșire. Ciolacu vrea să schimbe asta din temelii.

„Comunele nu trebuie să fie considerate insule. Dezvoltarea trebuie făcută prin proiecte comune, indiferent de culoarea politică”, a spus clar liderul de la Buzău. Nu e doar o vorbă-n vânt. E un avertisment direct pentru un sistem care nu mai funcționează. Același mesaj l-a transmis, de altfel, și la întâlnirea cu Asociația Comunelor din România (A.C.O.R.), unde ideea a fost simplă: colaborați, altfel rămâneți pe dinafară. „Doresc o abordare cu mai multe UAT-uri, împreună cu proiecte”, a insistat Ciolacu.

Miza reală: Cum atragi investiţii când primăriile nu au bani?

Discursul politic e una, dar miza reală e economică. Și pragmatică. Sustenabilitatea. Toată lumea vorbește despre ea, puțini o înțeleg la firul ierbii. Ciolacu e direct: supraviețuirea unei comunități depinde de atragerea capitalului privat. Aici lucrurile se complică serios.

Un investitor serios nu vine unde nu există infrastructură de bază. Fără drumuri, fără apă, fără canalizare. Fără utilități, pe scurt. Luate una câte una, comunele sunt prea sărace să finanțeze singure astfel de proiecte uriașe, iar aici intervine Consiliul Județean, cu o logică de business pe care mulți au ignorat-o până acum.

„Ca să fii sustenabil, trebuie să atragi investiţii. Ca să atragi investiţii, Consiliul Judeţean trebuie să investească, pentru că comunele nu au bani pentru utilităţi şi pentru acces”, a explicat preşedintele CJ Buzău. Altfel spus, instituția sa devine un fel de motor. Unul care pregătește terenul pentru business în tot județul, nu doar în câteva comune cu noroc.

Dincolo de culoare politică. Un test pentru administrația locală

Cea mai îndrăzneață promisiune? Ignorarea culorii politice la împărțirea banilor. Asta da provocare. Într-o Românie unde „primarul nostru” primește mereu mai mult decât „primarul lor”, o astfel de vorbă naște și speranță, dar mai ales scepticism. Chiar se poate?

Aici va fi testul de foc pentru Ciolacu. Să faci proiecte integrate, cum ar fi o rețea de apă pentru trei comune sau un parc industrial între două UAT-uri, cere mai mult decât bani. Cere voință politică. Cere depășirea orgoliilor de partid. Să pui primari rivali să lucreze împreună? E o promisiune uriașă, aproape imposibilă într-o politică atât de conflictuală.

Provocarea celor 482 de sate: Radiografia unui județ fragmentat

Ca să înțelegem miza, ne trebuie cifrele. Județul Buzău nu e un bloc unitar. E un puzzle. Unul format din 82 de comune și, atenție, 482 de sate. Multe dintre ele sunt mici. Izolate. Cu oameni bătrâni și nevoi imense.

Să încerci să dezvolți fiecare din cele 482 de puncte separat e o nebunie. Ineficient și imposibil. Planul lui Ciolacu – de a grupa nevoile și de a crea poli de dezvoltare prin proiecte comune – sună a fi singura cale logică. Acum, întrebarea e cât de repede vor simți oamenii din județ trecerea de la vorbe la fapte.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CJ Buzău dezvoltare locală fonduri Buzău Marcel Ciolacu primării