Un grup de 42 de parlamentari de la AUR, SOS și POT a depus la Senat un proiect de lege care, în esență, permite omagierea criminalilor de război și a membrilor Mișcării Legionare. Inițiativa, semnată printre alții de lidera POT, Anamaria Gavrilă, și de senatorul AUR Sorin Lavric, propune abrogarea mai multor legi actuale sub pretextul apărării libertății de exprimare.
Cine sunt semnatarii și ce vor
Proiectul legislativ vizează eliminarea interdicției de a-i omagia pe cei condamnați pentru crime de război sau pe figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima și Ion Antonescu. Pe lista celor 42 de semnatari se regăsesc membri ai grupurilor parlamentare AUR, SOS, POT, dar și foști membri ai acestor partide, ajunși între timp neafiliați sau în formațiunea PACE – Întâi România.
Iar un detaliu interesant este absența liderului AUR, George Simion, de pe lista inițiatorilor. În schimb, documentul poartă semnătura lui Sorin Lavric, senator AUR și unul dintre cunoscuții ideologi ai partidului.
Libertatea de exprimare ca justificare
Dar cum justifică aleșii o asemenea propunere? Ei bine, invocă drepturile și libertățile fundamentale. Articolul 3 al proiectului de lege stipulează clar: „Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale”.
orice discuție despre identitatea națională ar trebui să fie permisă.
Legile anti-fascism, în pericol de abrogare
Concret, inițiativa cere abrogarea integrală a nu mai puțin de cinci acte normative. Este vorba despre Legea 107/2006, OUG 31/2002, Legea 217/2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025. Toate aceste legi (unele fiind ordonanțe de urgență) privesc direct interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și combaterea promovării cultului persoanelor vinovate de crime de război.
„Teamă și autocenzură”
Expunerea de motive a proiectului dezvoltă argumentul libertății de exprimare, acuzând un climat de teamă. Semnatarii susțin că legislația actuală este mult prea restrictivă.
„Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”, se arată în document. Proiectul se încheie cu o pledoarie pentru un stat democratic în care cetățenii nu ar trebui să se teamă de consecințe: „Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Școala unde a avut loc atacul din Bistrița participa la un program SRI pentru identificarea radicalizării
Dolce SportKarlo Muhar ar putea rata FCSB-Rapid din cauza unei posibile fracturi la un deget
GetPonyToyota contestă criteriile europene care ar putea dezavantaja Corolla Sedan și C-HR fabricate în Turcia
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaTot mai mulți copii ajung la Urgențe în Capitală cu simptome respiratorii sau digestive
