Proiectul reformei administrative, adoptat. Analist: o cosmetizare

Proiectul de reformă a administrației publice, aflat în transparență decizională, este pregătit pentru a fi promovat. Pachetul legislativ prevede reduceri de cheltuieli pentru autoritățile locale și centrale. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează însă că măsurile sunt doar o soluție pe termen scurt, o „cosmetizare a realității bugetare”, conform declarațiilor sale pentru Adevărul.

Reduceri de posturi sau de cheltuieli, la alegere până în 2027

Proiectul publicat de Ministerul Dezvoltării obligă administrațiile publice locale și centrale să aplice reduceri de cheltuieli până în iunie 2026, sub sancțiunea sistării alocărilor de la bugetul de stat. Autoritățile pot alege între reducerea cu 10% a posturilor sau diminuarea cu 10% a cheltuielilor până în 2026. Începând cu anul 2027, reducerea posturilor cu 30% va fi obligatorie. Expunerea de motive a proiectului prevede o excepție pentru 2026, an în care „autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate […], diminuarea cheltuielilor de personal”.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că impactul măsurii va fi diferit. Potrivit acestuia, „reducerea numărului de posturi la o serie de unităţi administrativ-teritoriale nu va genera automat reducerea numărului de posturi ocupate, pentru că acolo unde primarii, preşedinţii Consiliilor judeţene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc”. Termenul final pentru implementare este 1 iunie 2026, dacă proiectul intră în vigoare în februarie. Nerespectarea atrage sistarea fondurilor de la buget, prin „Direcția de Finanțe Publice Județene”, a adăugat ministrul.

Miza bugetară și presiunea deficitului

Discutată în Coaliție încă din vara anului trecut, reforma administrației a fost amânată repetat. Construcția bugetului de stat pe anul în curs depinde de adoptarea acestui pachet. Premierul a subliniat că „înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în aceşti parametri”, estimând că bugetul ar putea fi adoptat până la finalul lunii februarie.

Șeful Guvernului a detaliat și contextul fiscal care impune măsurile: „Anul viitor trebuie să ajungem la un deficit şi mai mic, iar asta înseamnă că anul acesta ne propunem să atingem o ţintă de 6,2-6,4% maxim, ceea ce înseamnă că nu putem să atingem această ţintă fără, pe de o parte, să păstrăm ceea ce am realizat până acum, deci o disciplină fiscală, o anumită ordonare şi, suplimentar, să ne reducem cheltuielile. Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administraţie”. Potrivit estimărilor din expunerea de motive, cheltuielile bugetare ar scădea cu 3,3 miliarde de lei în 2026 și cu circa 5,7 miliarde de lei anual în intervalul 2027-2030.

Analist: „Cumpărăm timp, și nimic altceva”

Analistul economic Adrian Negrescu se arată sceptic cu privire la impactul pe termen lung al măsurilor. „Este o cosmetizare a realității bugetare, care nu rezolvă problema cheltuielor mari pe care le are statul în orizontul următorilor ani, când va trebui să reducem deficitul bugetar până la 3%. Altfel spus, cumpărăm timp, din punct de vedere al reformelor, și nimic altceva”, a declarat Negrescu pentru sursa citată. El consideră că, deși reprezintă „un pas înainte”, problemele de fond ale bugetului rămân nerezolvate.

Economistul califică măsurile drept „simulacuri de reformă” și atrage atenția asupra cheltuielilor salariale, „care s-au dublat față de acum 10 ani și au ajuns la aproape 170 de miliarde de lei”. În opinia sa, „cu o floare nu se face primăvară din punct de vedere bugetar în România și cred că guvernul va fi nevoit la un moment dat să taie și mai mult din cheltuielile publice”.

Nevoia unei reforme de fond a statului

Adrian Negrescu subliniază că reducerea deficitului bugetar spre 4-5% ar necesita o tăiere anuală de circa 50 de miliarde de lei. Această sumă nu poate fi acoperită nici de economiile estimate din reformă (5 miliarde de lei anual), nici de majorările de taxe. Analistul vede două opțiuni: „Ori împrumutăm din ce în ce mai mult, dar cred că ne-am atins deja potențialul maxim de împrumuturi de aproape 50 de miliarde de lei în fiecare an. Ori creștem taxele. Creșterea taxelor cred că este exclusă pentru următorii 3-4 ani”.

Soluția, în viziunea sa, este reducerea cheltuielilor. Banii la buget ar proveni din trei surse: aproximativ 35 de miliarde de lei din majorările de taxe deja aplicate, 5 miliarde din măsurile de reformă și restul din combaterea evaziunii fiscale. Negrescu a concluzionat că este necesară o schimbare majoră: „Cred că e nevoie de o reformă din temelii a statului român, inclusiv de o restructurare a administrației locale. Avem 41 de județe, cum spunea și consilierul guvernatorului BNR, o schemă de funcționare demnă de anii 60, nicidecum de anul 2026”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrieGetPonyRivian duce R2 cu LiDAR la angajați în 2026, iar clienții intră în 2027BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitateLylaGray blending poate rări retușurile la 3-6 luni. Cum faci trecerea la părul căruntRevista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cinăNews24Bolojan recunoaște limita de 40% după respingerea Guvernului Mureșan. PSD se declară pregătit să construiască o alternativă