Peste un milion de oameni au protestat joi în toată Franța pentru a-și arăta sfidarea față de președintele Emmanuel Macron și planul său de a crește vârsta de pensionare, deoarece grevele au perturbat porturile, trenurile și școlile.
Acțiunile au venit la o zi după ce Macron a vorbit public pentru prima dată pentru a-și apăra reforma nepopulară și manevra constituțională folosită pentru a o pune în aplicare, care i-a respins pe parlamentari să o adopte fără vot parlamentar.
Dacă scopul său ar fi fost să calmeze tensiunile pe stradă, nu a funcționat și Laurent Berger, care conduce cel mai mare sindicat din Franța, a numit interviul televizat al lui Macron o „formă de provocare”. În ea, Macron făcuse paralele între violența sporadice întâlnită în protestele franceze și asaltarea Capitoliului SUA din 2021.
Citeste si:
Deși sindicatele au condus în mod regulat proteste naționale din ianuarie, acestea au fost în mare parte pașnice și au atras milioane de oameni. Dinamica s-a schimbat de săptămâna trecută, când guvernul lui Macron a adoptat reforma pensiilor fără vot folosind clauza 49,3 a constituției franceze, declanșând un val de furie publică.
Protestele nocturne au izbucnit spontan în mai multe orașe. Cu tone de gunoi necolectat s-au adunat la Paris din cauza grevelor, protestatarii au început să aprindă mormanele pe foc. Poliția a arestat peste 800 de persoane de când guvernul a folosit 49.3.
Joi, demonstrația de la Paris a început cu calm, deși au avut loc ciocniri izolate cu poliția și s-au lansat gaze lacrimogene. Mulți participanți au vorbit despre o nouă furie împotriva lui Macron și a guvernului. Aceștia au scandat „fără Macron” în timp ce mărșăluiau și au brandit semne care condamnau guvernul pentru că a folosit 49,3 pentru a trece majorarea la vârsta de pensionare. „Apa fierbe la 100 de grade, oamenii (fierbe) la 49,3”, se citi unul.
Poliția franceză stă de pază în timpul unei demonstrații împotriva reformei pensiilor la Paris © Alain Jocard/AFP/Getty Images
„Mergem la proteste din ianuarie și inițial a fost împotriva reformei pensiilor. Acum s-a transformat în furie față de democrația noastră”, a declarat Simon Duquerroir, 28 de ani, un manager de proiect în departamentul de securitate socială din Franța. „Călcând astfel pe democrația noastră, a creat un al doilea capitol pentru această mișcare.”
Scene violente s-au jucat în Nantes și Rennes, în timp ce protestatarii aruncau proiectile în poliția care a răspuns cu gaze lacrimogene, potrivit Agence France-Presse.
În orașul Lorient, oameni mascați au dat foc și au spart geamuri la o secție de poliție și la o clădire guvernamentală din apropiere. Ministrul de Interne Gérald Darmanin a spus într-un tweet că funcționarii publici au fost răniți în „atacuri inacceptabile” care „nu vor rămâne nepedepsiți”.
Grevele s-au intensificat și joi: accesul la aeroportul Charles de Gaulle din Paris a fost blocat pentru scurt timp, dockerii din Le Havre au închis portul și doar jumătate din trenurile naționale de mare viteză circulau. Aproximativ 24% dintre profesori au fost în grevă în școlile primare și gimnaziale, iar 15% în licee, potrivit Ministerului Educației.
Monumente emblematice, inclusiv Turnul Eiffel și palatul Versailles, au fost închise.
Au fost semne că tinerii s-au alăturat protestelor în număr mai mare: facultatea de drept Assas a fost blocată de studenți, precum și zeci de licee.
Guvernul pare să parieze că furia publicului se va estompa în săptămânile următoare. Însă legea în sine nu poate fi finalizată până nu este revizuită de curtea constituțională, lăsând o deschidere pentru protestele care să continue în săptămânile următoare.
Oficialii se tem, de asemenea, de revenirea la zilele haotice ale protestelor gilets jaunes din 2018 și au desfășurat joi o forță mai mare de 12.000 de ofițeri de poliție la nivel național.
Macron a exclus retragerea reformei, despre care a susținut că este necesară pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii pe măsură ce populația îmbătrânește, având în vedere că se bazează pe lucrătorii activi pentru a finanța beneficiile actualilor pensionari. Dacă va fi finalizată, va crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și va cere oamenilor să lucreze timp de 43 de ani pentru a primi o pensie completă.
„Vom continua până când guvernul cedează”, a spus Emmanuel Saint-Maxent, un lucrător în metale la o fabrică Arcelor din Dunkerque, la marșul de la Paris.
Retragerea la 64 de ani a fost o cerere deosebit de mare pentru muncitorii industriali, a adăugat el. „Văd colegi care fizic nu mai pot suporta la 58 de ani. Pot exista unele aspecte ale reformei care sunt în regulă, dar pentru unele locuri de muncă și în special în industrie, 64 nu este posibil.”
Sursa – www.ft.com
