Aderarea Ucrainei la NATO rămâne principalul obstacol în negocierile de pace. Rusia și Statele Unite au discutat ore în șir la Moscova, dar fără rezultate concrete. Războiul continuă, iar incertitudinea domină viitorul Kievului.
Marți seară, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin. Cei doi oficiali americani au petrecut aproape cinci ore în discuții cu liderul rus. Întâlnirea a fost una dintre cele mai lungi de la începutul conflictului. Totuși, nu a adus nicio descoperire majoră în eforturile de pace.
Yury Ushakov, consilierul de politică externă al lui Putin, a oferit detalii miercuri. El a confirmat că aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO au fost discutate intens. „Partenerii americani și-au confirmat disponibilitatea de a lua în considerare propunerile noastre cheie”, a declarat Ushakov în fața jurnaliștilor.
Ce vrea Rusia și ce refuză Ucraina
Poziția Moscovei este clară. Rusia insistă că Ucraina nu trebuie să i se permită niciodată să adere la alianța militară occidentală. Kremlinul consideră extinderea NATO o amenințare directă la adresa securității sale. Această cerință rămâne nenegociabilă pentru Putin.
De cealaltă parte, Kievul susține exact opusul. Ucraina argumentează că aderarea la NATO este singura garanție reală împotriva unei agresiuni rusești viitoare. Fără umbrela de protecție a Alianței, Ucraina se consideră vulnerabilă. Acest dezacord fundamental blochează orice progres semnificativ.
Un alt punct de dispută major este teritoriul. Ushakov a declarat că nu s-a găsit „niciun compromis” privind regiunile pe care Rusia le-a capturat. Moscova intenționează să păstreze aceste zone. Ucraina refuză să cedeze vreo bucată din teritoriul său.
Trump vorbește despre o întâlnire rezonabil de bună
Președintele american Donald Trump a comentat miercuri rezultatele discuțiilor de la Moscova. El a caracterizat întâlnirea drept „rezonabil de bună”. Totuși, a recunoscut că nu știe ce va urma.
„Rușii vor foarte mult să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina”, a spus Trump jurnaliștilor în Biroul Oval. „Ce rezultă din această întâlnire nu pot să vă spun pentru că e nevoie de doi pentru a dansa tangoul.”
Casa Albă a confirmat că Witkoff și Kushner l-au informat pe Trump după întâlnire. De asemenea, au discutat cu oficiali ucraineni. Administrația americană a descris convorbirea cu Putin drept o „întâlnire temeinică și productivă”.
Zelenski cere presiune asupra agresorului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat târziu miercuri seară. Într-o declarație video, el a subliniat necesitatea de a exercita presiune asupra Rusiei.
„Acum lumea simte clar că există o oportunitate de a pune capăt războiului”, a spus Zelenski. „Activitățile diplomatice actuale trebuie întărite cu presiune asupra agresorului. Totul depinde de această combinație.”
Ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a oferit și el detalii. El a confirmat că Witkoff a vorbit cu șeful delegației ucrainene după întâlnirea cu Putin. „Reprezentanții delegației americane au raportat că, în opinia lor, discuțiile de la Moscova au avut un rezultat pozitiv”, a declarat Sybiha.
Aliații europeni critică dur Rusia
La Bruxelles, atmosfera a fost complet diferită. Miniștrii de externe ai țărilor NATO s-au întâlnit miercuri și au criticat aspru Moscova. Aliații europeni ai Ucrainei acuză Rusia că nu are nicio intenție reală de a opri războiul.
„Ceea ce vedem este că Putin nu și-a schimbat deloc cursul. El împinge mai agresiv pe câmpul de luptă”, a declarat Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei. „Este destul de evident că nu vrea niciun fel de pace.”
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a avut un mesaj ferm pentru Putin. El a spus că liderul rus „greșește” dacă crede că poate „să reziste mai mult” decât Alianța. „Nu mergem nicăieri”, a promis Rutte.
Doi treimi dintre statele membre NATO s-au angajat să trimită arme Ucrainei în valoare de 4 miliarde de dolari. Această inițiativă face parte dintr-un nou program de sprijin militar.
Ungaria se opune ajutorului pentru Kiev
Nu toate țările NATO împărtășesc același entuziasm pentru sprijinirea Ucrainei. Ungaria a anunțat că nu va trimite arme sau bani Kievului. Ministrul de externe Peter Szijjarto a făcut această declarație după întâlnirea miniștrilor NATO.
„Un fanatism de război brutal a cuprins membrii europeni ai NATO”, a spus Szijjarto. „Acest lucru îi orbește și îi face incapabili să ia decizii raționale.” El a adăugat că membrii europeni mainstream ai NATO subminează eforturile de pace ale lui Trump.
UE renunță la gazul rusesc
În paralel cu tensiunile diplomatice, Uniunea Europeană a luat o decizie majoră. Blocul european a convenit să elimine treptat gazul rusesc până la sfârșitul anului 2027. Această măsură lovește direct în sursele de venit ale Kremlinului.
„Prin golirea cufărului de război al lui Putin, suntem solidari cu Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Ucraina își pregătește bugetul de război
Parlamentul ucrainean a adoptat bugetul pentru 2026. Peste un sfert din produsul intern brut va fi alocat armatei. Fondurile vor acoperi achiziția și producția de armament.
„Acesta este un semnal important al rezilienței Ucrainei și al asigurării unei aprovizionări financiare stabile pentru nevoile anului viitor”, a spus Zelenski.
Prioritățile sunt clare pentru Kiev: asigurarea apărării, programele sociale și reconstrucția după atacurile rusești.
Ce urmează în acest conflict
Jurnalistul Al Jazeera Jonah Hull, raporând de la Kiev, a oferit o perspectivă sobră. Întâlnirea Putin-Witkoff nu pare să fi avansat obiectivul Washingtonului de a media pacea.
„Semnalele care par să fi ieșit din această întâlnire sunt că căutarea unui acord de pace acceptabil pentru ambele părți s-a blocat, deocamdată”, a notat Hull.
Întrebarea care îți poate trece prin minte este legată de următoarea mișcare a lui Trump. Va reveni cu noi amenințări pentru a forța Ucraina să capituleze? Sau, și mai rău, va pierde interesul și se va retrage din proces?
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a preferat discreția. El a spus că nu este „corect” să se afirme că Rusia este împotriva planului american de pace. „Se înțelege că, cu cât aceste negocieri sunt conduse mai discret, cu atât vor fi mai productive”, a adăugat Peskov.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News




