România se confruntă cu o plată de aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID rămase neutilizate, o situație care a escaladat într-un scandal politic. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, îl acuză pe fostul premier Nicolae Ciucă că nu a acționat la timp, ratând un termen important impus de Comisia Europeană pentru negocierile cu Pfizer.
O soluție ignorată, un cost uriaș
Alexandru Rafila a explicat de ce nu a anunțat public la momentul respectiv că premierul de atunci ar fi ratat termenul de trei-patru zile. O reacție rapidă, susține el, ar fi putut reduce de peste trei ori costurile suportate de România în 2023.
„Noi am venit cu soluția către Guvernul României, care trebuia să asigure finanțarea, pe de-o parte, și schimbarea legislației privind achizițiile publice, pe de altă parte, și nu a făcut-o, deci, chestiunea asta”, a declarat Rafila. De ce nu a ieșit public? „Nu cred că în acel interval de trei, patru zile care pe care îl aveam la îndemână din partea celor cu care am negociat era propice pentru astfel de poziție publică, pentru că nu ar fi adusă în niciun fel o soluționare a situației”, a adăugat fostul ministru.
E drept că situația era una delicată, însă comunicarea internă, se pare, a existat. Rafila a susținut că a încercat să-i prezinte soluții fostului premier Nicolae Ciucă, numai că șeful Guvernului de la acea vreme le-ar fi ignorat complet. „Eu l-am informat și personal, informal, sigur, pe domnul prim-ministru, care în ciuda faptului că era o urgență, aveam un termen foarte scurt de răspuns către Pfizer și Comisia Europeană nu a acționat în niciun fel”, a explicat Rafila.
Taxa de flexibilizare și sumele reale
Fostul ministru a luat în calcul inclusiv renegocierea contractului, ceea ce ar fi însemnat reducerea numărului de doze și plata unei sume de aproximativ 170 de milioane de euro. Aceasta era denumită „taxă de flexibilizare”.
„Deci nu discutăm despre 600 de milioane, 600 de milioane reprezintă suma generată de contractul inițial”, a precizat Rafila. Adică, lucrurile stau puțin diferit la prima vedere. „Discutăm de o reducere a sumei prin asumarea unor măsuri care însemnau ordonanță de urgență, hotărâri ale Guvernului României, care însemna modului de schimbare achizițiilor publice și finanțarea acestei sume de 170 de milioane de euro suplimentară pe care ar fi trebuit să o plătim pentru produse pe care noi nu le primeam”, a detaliat el. Până la urmă, o sumă important mai mică ar fi fost posibilă.
V-ați gândit vreodată cât de mult poate costa o decizie amânată? Iată un exemplu concret.
Plângerea penală și contextul actual
Afirmațiile lui Rafila vin într-un moment destul de tensionat. România trebuie să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID rămase neutilizate, după ce a pierdut procesul cu Pfizer. Nu-i chiar așa o veste bună, nu-i așa?
La începutul lunii aprilie, deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus plângere penală la DNA împotriva fostului ministru al Sănătății Alexandru Rafila (actualmente ministru în funcție), acuzându-l de abuz și neglijență în serviciu. USR susține că refuzul renegocierii contractului cu Pfizer a dus, în cele din urmă, la pierderea unui proces internațional. Acum, rămâne de văzut cum se va desfășura ancheta și cine va răspunde pentru aceste costuri considerabile.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum compari ofertele de electricitate în octombrie 2026 și când poți păstra prețul vechi la Hidroelectrica
News24Polițiștii l-au reținut pe „Justițiarul din Berceni” după o plângere pentru agresiune și sechestrare
Dolce SportTottenham câștigă primul meci din acest sezon de Premier League, 3-1 cu Coventry
GetPonyVolkswagen vinde sub țintă cu primul model dezvoltat cu XPeng, mai scump decât alternativele chinezești
BravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animație
LylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de deces
