România are, la 31 martie 2026, exact 19.028.813 cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, conform datelor oficiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Numărul este cu 3.715 mai mic față de luna precedentă, o cifră care, la prima vedere, nu spune multe. Dar dincolo de statistica seacă, dinamica demografică reflectă o tendință constantă de reducere și, mai ales, de îmbătrânire a electoratului, reconfigurând complet scena politică.
Primăriile, acuzate că întârzie datele
În luna martie 2026, primăriile au operat radieri pentru 22.115 persoane decedate și pentru 228 de persoane cărora li s-a interzis dreptul de vot. În același timp, au fost înscriși din oficiu 18.557 de tineri care au împlinit 18 ani. Până la urmă, soldul net rămâne negativ: mai multe ieșiri decât intrări. Sociologul Vladimir Ionaș, de la Avangarde, atrage atenția că datele sunt adesea decalate față de realitate, din motive financiare.
„Probabil este vorba despre oamenii care între timp au fost declarați de către primării, pentru că aici este principala problemă: modul în care primăriile raportează decesele și ieșirile naturale din Registrul electoral. Cei de la Registrul electoral, din câte știu, nu au acces la aceste informații până când nu sunt raportate de primării. De multe ori, primăriile întârzie cu aceste informații, pentru că nu sunt foarte dornice să reducă populațiile. Primarii preferă, de obicei, să aibă mai mult timp un număr mare de cetățeni, pentru că astfel primesc mai mulți bani de la stat, au acces la proiecte mai mari, finanțări mai consistente”, a explicat Ionaș.
Cine câștigă din schimbul de generații
Iar această schimbare a structurii electoratului are implicații politice majore. Electoratul activ al României este din ce în ce mai în vârstă, numai că tiparele de vot din ultimele decenii par să nu mai fie valabile. Noile generații înclină spre partidele percepute ca fiind anti-sistem.
„Din punct de vedere politic, noile generații votează, în general, partide percepute ca anti-sistem, ca partide de revoltă. Așadar, USR și AUR sunt avantajate. Chiar dacă între timp USR este perceput mai mult ca un partid de bază, parte a sistemului, AUR rămâne principalul beneficiar. Odată cu înaintarea în vârstă, în ultimii 30 ani, electoratul migra în mod natural către Partidul Social Democrat, care reprezenta interesele pe care le aveau oamenii mai în vârstă. În prezent, însă, lucrurile s-au schimbat: PSD nu mai atrage la fel de mult electoratul care înaintează în vârstă”, a afirmat sociologul.
Mitul tinerilor neimplicați, demontat
Un clișeu des auzit este cel al tinerilor dezinteresați de politică. V-ați gândit vreodată cum se calculează, pe bune, prezența lor la vot? Vladimir Ionaș susține că imaginea este distorsionată.
„Cred că este o exagerare. Dacă ne uităm la prezența la ultimele alegeri, inclusiv cele locale și parlamentare, din totalul tinerilor între 18 și 25 ani, aproximativ jumătate participă la vot. Problema este că cei de la BEC (Biroul Electoral Central) raportează procentajul tinerilor în funcție de totalul populației, nu doar de votanți, așa că rezultă un procent aparent foarte mic. Totuși, tinerii ies la vot; există un procent mare care nu se simte reprezentat sau nu este interesat de politică, ceea ce este natural și se întâmplă peste tot. Nu este atât de important precum o prezintă unii”, a precizat Ionaș.
Sondajele confirmă AUR domină la toate vârstele
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP la finele anului trecut pictează o imagine clară a preferințelor pe grupe de vârstă. La tinerii între 18 și 29 de ani, AUR conduce detașat cu 34%, urmat de SENS (16%), USR (14%) și PNL (13%), în timp ce PSD adună doar 9%.
Dar la grupa 30-44 de ani, dominanța AUR devine copleșitoare: 50%, față de 18% pentru USR și 11% pentru PNL. PSD coboară la 8%. Lucrurile se schimbă abia la categoria 45-59 de ani, unde AUR rămâne primul cu 41%, dar PNL urcă la 19%, iar PSD la 15%. Singura grupă de vârstă unde PSD revine pe primul loc este cea de peste 60 de ani, cu 38%, urmat însă îndeaproape de AUR, cu 28%.
Pe total, AUR conduce cu 38%, urmat de PSD cu 19,5%, PNL cu 14,6% și USR cu 12,3%.
Îmbătrânirea, un proces accelerat
Datele Institutului Național de Statistică confirmă tendința. La 1 ianuarie 2026, populația României ajunsese la 21,6 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul anterior. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, indicele urcând de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, în doar un an.
Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani. Cea mai numeroasă grupă de vârstă din România este acum 45-49 de ani, cu o pondere de 8,6% din total. La polul opus, grupa 0-4 ani reprezintă doar 4%, mai puțin decât grupele 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) sau chiar 15-19 ani (5,2%).
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum verifici dacă magazia ta poate fi construită fără autorizație. Condițiile pentru anexele de până la 20 mp
News24Autoritățile saudite anunță cetățeniile victimelor ucise la aeroportul din Riad
Dolce SportCorona Brașov și SCM Râmnicu Vâlcea trec de turul II în European League
GetPonyA0 Nord ajunge la 82% între Joița și Corbeanca. Legătura cu A1 este mai probabilă în 2027
BravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia Express
LylaCafeaua poate reduce profunzimea somnului chiar dacă adormi ușor
