Romania risca sa piarda 7 miliarde de euro. Bolojan anunta testul suprem pentru politicieni

Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă luni, 27 aprilie, chiar înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni convocate de președintele Nicușor Dan. Aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie atrași până în luna august. Numai ca lucrurile nu stau deloc bine, peste 7 miliarde de euro fiind blocați de 9 jaloane considerate problematice.

Miza uriașă: autostrăzi, școli și spitale

Fondurile europene sunt, practic, motorul investițiilor publice din România. V-ați gândit vreodată ce se construiește, de fapt, cu acești bani? Premierul a subliniat că sumele sunt direcționate către proiecte majore de infrastructură, precum Autostrada Moldovei, modernizarea și construcția de școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. proiecte care schimbă fața țării.

„Accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României”, a transmis sec premierul Bolojan.

Și totuși, pentru a încasa banii, România s-a angajat să facă o serie de reforme. E drept că, până în vară, autoritățile trebuie să finalizeze zeci de astfel de obiective, fiecare având un impact direct asupra miliardelor primite sau, în cel mai rău caz, pierdute.

Test de responsabilitate pentru clasa politică

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a identificat nouă jaloane majore, de care depind sume colosale. Pentru îndeplinirea lor, e nevoie de adoptarea a nouă acte normative care vizează domenii sensibile, de la fiscalitate și energie, până la salarizarea din sectorul public. Hai să vedem ce a spus, mai exact, premierul.

„Accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României. Cele 10 miliarde de euro din programul PNRR, care trebuie accesate până în august, reprezintă o treime din totalul investițiilor publice. Ce se finanțează din acești bani O bună parte a construcției de autostrăzi (Autostrada Moldovei, de exemplu), de școli și spitale, lucrări de electrificare a căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. Sunt lucrări care schimbă fața localităților și contribuie la dezvoltarea regiunilor. Pentru a încasa acești bani europeni, ne-am angajat să facem reforme și să îndeplinim anumite condiții, așa-numitele jaloane. Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem. Ministerul Proiectelor Europene a inventariat cele mai importante 9 jaloane, de care depind peste 7 miliarde de euro, de care vom avea nevoie pentru a putea termina lucrările de investiții. Cum atingem jaloanele Trebuie să aprobăm 9 legi care vor reglementa diferite domenii, așa cum sunt descrise mai jos, de la salarizarea în sectorul public și până la aspecte fiscale sau din energie. Votarea celor 9 legi va fi, dincolo de dispute și abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România. Accesarea fondurilor europene, prin îndeplinirea jaloanelor și definitivarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora sunt prioritățile Guvernului în perioada următoare.”

Cele 9 jaloane care blochează miliardele

Dar care sunt, pe bune, aceste jaloane care ne țin pe loc și ne pot costa miliarde de euro? Lista publicată de premier arată probleme în domenii cheie ale statului.

Iată care sunt principalele blocaje:

• Jalonul 431 (Integritate): Vizează actualizarea cadrului juridic privind integritatea în funcția publică. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 509 (Energie regenerabilă): Se referă la crearea unui cadru pentru utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 315 (Urbanism): Intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Penalizare: 972 milioane euro.
• Jalonul 119a (Decarbonizare): Scoaterea din operare a 710 MW capacitate de producție pe bază de cărbune. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 128 (Încălzire): Introducerea de măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 197 (ANAF): Reforma structurală a ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) și legislație pentru sistemul de bonus-malus al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 4 (Apele Române): Reconfigurarea mecanismului economic al ANAR. Penalizare: 972 milioane euro.
• Jalonul 420 (Salarizare publică): Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaților din sectorul public. Penalizare: 771 milioane euro.
• Jalonul 442 (Guvernanță corporativă): Reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Penalizare: 771 milioane euro.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat aziRevista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilosNews24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul EnergieiDolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă săratăBravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense