Vladimir Putin a transmis un mesaj fără echivoc către liderii europeni. Rusia este pregătită pentru un conflict militar cu Europa dacă aceasta decide să escaladeze tensiunile. Declarația a venit pe fondul planurilor Uniunii Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța Ucraina.

„Nu intenționăm să mergem la război cu Europa, dar dacă Europa vrea și începe, suntem pregătiți imediat”, a spus Putin reporterilor la Moscova pe 2 decembrie 2025. Liderul rus a acuzat Europa că nu are „o agendă pașnică” și că se află „de partea războiului”.

Planul european pentru activele rusești

Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de finanțare de până la 210 miliarde de euro pentru Ucraina. Planul include utilizarea activelor băncii centrale ruse înghețate în jurisdicțiile occidentale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că propunerea reprezintă o modalitate de a „crește presiunea” asupra lui Putin.

Cea mai mare parte a fondurilor rusești înghețate se află în Europa. Aproximativ 185 de miliarde de euro sunt blocate la Euroclear, o casă de compensare cu sediul în Belgia. Alte sume sunt reținute în Japonia (aproximativ 30 de miliarde de euro), Franța (19 miliarde de euro) și Statele Unite (5 miliarde de dolari).

Comisia propune două opțiuni de finanțare pentru Ucraina:

  • Împrumuturi la nivel european, garantate de bugetul UE
  • Un „împrumut de reparații” care ar folosi activele rusești înghețate ca garanție

A doua variantă a stârnit cele mai multe controverse. Mecanismul presupune ca instituțiile financiare care dețin banii ruși înghețați să îi transfere către un nou instrument de creditare. Ucraina ar rambursa împrumutul doar după ce Rusia plătește despăgubiri de război.

Belgia se opune planului

Belgia, țara care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești, s-a opus vehement acestei scheme. Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a declarat că țara sa consideră „opțiunea împrumutului de reparații cea mai rea dintre toate, fiind riscantă”. Guvernul belgian se teme că ar putea fi tras la răspundere în viitor pentru utilizarea acestor fonduri.

„Avem sentimentul frustrant că nu am fost auziți”, a spus Prévot reporterilor la o reuniune NATO. Belgia solicită garanții colective din partea celorlalte state membre UE. Germania și Olanda au transmis că înțeleg îngrijorările belgiene și sunt dispuse să împartă responsabilitatea.

Estimările arată că Ucraina are nevoie de aproximativ 130 de miliarde de euro pentru bugetul și nevoile militare în 2026 și 2027. Fondul Monetar Internațional estimează un deficit bugetar de 65 de miliarde de dolari pentru țara devastată de război.

Reacția Kremlinului

Moscova a reacționat dur la planurile europene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat schema drept „furt”. El a avertizat că cei care susțin această idee „vor fi urmăriți penal într-un fel sau altul”.

Rusia consideră înghețarea activelor sale drept ilegală. Oficialii ruși au amenințat în repetate rânduri cu represalii. Putin a semnat deja un decret care permite Rusiei să confisce activele străine de pe teritoriul său ca răspuns la orice expropriere.

Vicepremierul rus Dmitri Medvedev a lansat un atac virulent la adresa liderilor europeni. El le-a numit pe Ursula von der Leyen și pe înalta reprezentantă pentru politică externă, Kaja Kallas, „bătrâne nebune” care „împing spre un război până la ultimul ucrainean”.

Contextul tensiunilor actuale

Declarațiile lui Putin au venit cu câteva ore înainte de întâlnirea sa cu trimișii președintelui american Donald Trump. Steve Witkoff și Jared Kushner au discutat timp de cinci ore cu liderul rus la Kremlin. Negocierile s-au axat pe un plan de pace în 28 de puncte propus de administrația americană.

Consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că discuțiile au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”. Cu toate acestea, „o opțiune de compromis nu a fost încă găsită”. Problema teritoriilor rămâne cel mai mare obstacol.

Rusia insistă că Ucraina trebuie să cedeze regiunile ocupate din est. Kievul refuză să accepte astfel de condiții. Frontul militar continuă să se mute în favoarea Rusiei. Trupele rusești au avansat în estul Ucrainei, capturând orașul strategic Pokrovsk.

Ce înseamnă pentru România și Europa

Pentru tine, ca cetățean român și european, miza este enormă. România se află în vecinătatea directă a conflictului. Orice escaladare a tensiunilor între Rusia și UE ar avea consecințe imediate pentru securitatea regiunii.

Fondurile rusești înghețate reprezintă cea mai mare sursă disponibilă de finanțare pentru Ucraina. Uniunea Europeană a investit deja peste 170 de miliarde de euro în sprijinul Kievului de la începutul invaziei în 2022. Dar apetitul pentru noi cheltuieli din banii contribuabililor este limitat.

Propunerea Comisiei Europene necesită doar majoritate calificată pentru aprobare. Aceasta înseamnă 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populație. Unanimitatea nu este necesară, ceea ce ar putea permite trecerea planului în ciuda opoziției belgiene.

Von der Leyen a subliniat că schema nu reprezintă o confiscare propriu-zisă. „Banii sunt furnizați sub formă de împrumut. Ucraina îi va rambursa doar dacă Rusia plătește reparațiile”, a explicat ea.

Experții juridici rămân împărțiți. Unii susțin că există precedente istorice. Activele germane și japoneze au fost confiscate de Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alții avertizează că o astfel de măsură ar putea submina încrederea în sistemul financiar internațional.

Următorul Consiliu European din 18-19 decembrie va fi crucial. Liderii UE vor trebui să decidă dacă avansează cu planul sau caută alternative. Între timp, Putin așteaptă, pregătit să exploateze orice ezitare occidentală.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
active rusești înghețate Belgia Euroclear conflict Rusia Europa negocieri pace Ucraina Putin amenință Europa UE finanțare Ucraina Ursula von der Leyen