Rusia plănuiește să saboteze un referendum privind integrarea în UE în Republica Moldova, a avertizat serviciul de spionaj de la Chișinău, în timp ce diplomații UE se tem de “surprize” neplăcute și în Balcanii de Vest.
În afirmaţiile sale, “Se încearcă compromiterea referendumului privind integrarea europeană, ingerința în alegerile prezidențiale, precum și discreditarea instituțiilor guvernamentale și a politicienilor care susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat marți, 5 martie, în capitala Republicii Moldova, Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
Concret, tacticile Rusiei au inclus “utilizarea extensivă” a platformelor de social media, cum ar fi Telegram și TikTok, pentru a provoca “ciocniri sociale” și pentru a “incita la ură interetnică”, a declarat SIS într-un raport în aceeași zi.
În plus, tacticile au inclus, de asemenea, utilizarea oligarhilor pro-ruși, cum ar fi Ilhan Shor, pentru a crea “crize de ordine publică” prin scoaterea mulțimilor în stradă la Chișinău sau în Găgăuzia, o regiune favorabilă Rusiei din Moldova.
Practic, “Principala sarcină a lui Șor pentru 2024 este de a compromite rezultatele [EU] referendumului”, a declarat Musteață presei.
În plus, “Protestele vor continua să fie folosite ca un instrument pentru a submina încrederea în actualul guvern”, a mai spus el.
Încă nu a fost stabilită o dată pentru referendumul privind aderarea Moldovei la UE, deoarece aceasta creionează pentru a deschide oficial negocierile de aderare înainte de luna iunie.
În acest sens, președinta pro-UE a țării, Maria Sandu, va încerca să fie realeasă în toamnă.
În prezent, Ilhan Șor este un fugar căutat pentru delapidarea celei mai importante bănci din Moldova, care se află, de asemenea, pe o listă neagră a UE pentru că a pus la cale lovituri de stat pro-ruse anterioare.
Iar, avertismentul SIS a fost cel mai recent dintr-o serie de alerte privind încercările Rusiei de a destabiliza Moldova.
În ultima perioadă, autoritățile marionete ale Rusiei din Transnistria, o regiune separatistă din Moldova, au zdruncinat, de asemenea, nervii occidentali cerând Moscovei să le “protejeze” de presupusele “presiuni” ale Chișinăului la 28 februarie.
În contextul financiar, UE a ajutat Moldova să-și dubleze bugetul pentru apărare și să cumpere un nou radar pentru a monitoriza amenințările rusești, în contextul discuțiilor în curs de aderare la UE.
În plus, serviciul de externe al UE se teme că Rusia ar putea plănui o provocare în regiune pentru a-i speria pe liderii occidentali și a-i determina să se liniștească în privința războiului din Ucraina.
Astfel, “Cred că Moscova plănuiește multe surprize pentru noi în acest an, care ar putea chiar să facă [Alexei] uciderea lui Navalny să pară o știre măruntă”, a declarat o sursă din UE, referindu-se la cunoscutul disident rus, care a murit în închisoare la 16 februarie.
Mai mult, “Cu cât noi, cei din Occident, credem mai mult că [Russian president Vladimir] Putin este nebun, extrem de imprevizibil, cu atât mai ușor îi este să ne divizeze și să ne frângă hotărârea”, a adăugat contactul UE.
La rândul său, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, și-a exprimat marți, de asemenea, îngrijorări similare cu privire la rolul Rusiei în Balcanii de Vest.
În opinia sa, “Războiul de agresiune al Rusiei nu este purtat doar cu bombe, rachete, drone și cele mai grave atacuri asupra populației civile din Ucraina, ci acest lucru, după cum aud din nou și din nou aici, în Balcanii de Vest, include și războiul hibrid”, a declarat ea presei la Sarajevo.
Ea a mai spus luni, la Podgorice: “Nu ne putem permite zone gri nicăieri în Europa și trebuie să facem tot ce putem împreună pentru a închide flancurile pe care Rusia le poate folosi pentru politica sa de destabilizare, dezinformare și infiltrare”.
În prezent, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia s-au alăturat, de asemenea, cozii pentru a intra în UE, ieșind din vechea sferă de influență a Rusiei.
Între timp, Putin i-a nedumerit pe diplomații UE în discursul despre starea națiunii, ținut la Moscova la 29 februarie, prin faptul că nu a menționat strigătul de ajutor al Transnistriei.
El a amenințat însă cu utilizarea armelor nucleare după ce președintele francez Emmanuel Macron a luat în calcul trimiterea de soldați occidentali în Ucraina.
Dar chiar și acest lucru a fost mai blând decât se așteptau unii experți.
În viziunea sa, “Ceea ce este mai degrabă surprinzător în legătură cu conținutul real al mesajului nuclear este că Putin a optat pentru un răspuns scurt și vag și poate cel mai blând posibil la provocarea lui Macron. El a afirmat ceea ce este evident în loc să intre în detalii, ceea ce îi place să facă”, a declarat Pavel Podvig, cercetător la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în domeniul Dezarmării.
Sursa: euobserver.com
