Statele membre ale Organizației Maritime Internaționale au respins joi candidatura Rusiei pentru a patra oară consecutivă în încercarea Moscovei de a reveni în organul executiv al organizației. Votul secret a avut loc la Londra, în cadrul celei de-a 34-a Adunări a IMO, iar rezultatul marchează o nouă înfrângere diplomatică pentru Kremlin.
Este a doua încercare eșuată consecutivă a Rusiei de a se întoarce în consiliul IMO după ce a fost eliminată pentru prima dată în decembrie 2023, în urma invaziei din Ucraina. Consiliul format din 40 de state membre este organul executiv responsabil cu supravegherea activității organizației și stabilirea politicii globale de securitate maritimă.
Ce este Organizația Maritimă Internațională și de ce contează
IMO este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite care reglementează transportul maritim la nivel global. Cu sediul la Londra, organizația are 176 de state membre și trei membri asociați începând cu 2025. Scopul său principal este dezvoltarea și menținerea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru transport maritim, incluzând siguranța maritimă, probleme de mediu și aspecte juridice.
Consiliul IMO este format din 40 de state membre alese de adunarea generală pentru mandate de doi ani. Aceste locuri sunt împărțite în trei categorii. Categoria A include 10 locuri rezervate statelor cu cel mai mare interes în furnizarea de servicii de transport maritim internațional. Categoria B include alte 10 locuri pentru state cu cel mai mare interes în comerțul maritim internațional. Categoria C cuprinde 20 de locuri destinate să asigure reprezentarea geografică echilibrată.
Rusia a candidat în categoria A, acolo unde a deținut un loc în ultimii ani. Cu toate acestea, în 2023, Moscova a pierdut acest scaun pentru prima dată în memoria vie, obținând doar 80 de voturi în timp ce Liberia, care a preluat locul său, a primit 132 de voturi.
Ucraina a condus campania împotriva Rusiei
În preajma votului de joi, vicepremierirul ucrainean Oleksii Kuleba, ministrul pentru restaurarea Ucrainei și dezvoltarea comunităților și teritoriilor, a lansat un apel ferm către statele membre ale IMO. În discursul său online de la deschiderea celei de-a 34-a Adunări a IMO, Kuleba a subliniat că Rusia nu ar trebui să aibă niciun rol în stabilirea standardelor globale de siguranță maritimă.
„Cer statelor membre ale IMO să nu susțină candidatura Rusiei pentru consiliu. O țară care ucide marinari și distruge infrastructura nu poate fi lăsată să stabilească standarde globale de siguranță maritimă”, a declarat vicepremierirul ucrainean.
Kuleba a enumerat exemple specifice ale atacurilor rusești asupra infrastructurii maritime:
- Bombardarea portului Chornomorsk care a dus la moartea marinarilor ucraineni
- Distrugerea navei de dragare Inhulskyi în portul Izmail
- Incendierea unui tanc de gaz care naviga sub pavilion turcesc
- Distrugerea infrastructurii de construcții navale din Kiliia
- Blocarea navelor sub pavilion străin în regiunea Mykolaiv
Oficialul ucrainean a mai amintit și consecințele exploziei barajului Kakhovka, care a întrerupt accesul căilor fluviale interioare la mare. În timpul războiului la scară completă, 162 de marinari și muncitori portuari au fost răniți, iar 131 de nave civile au fost avariate sau distruse.
Ce spune Ucraina despre agresiunea rusă în Marea Neagră
Potrivit vicepremierului Kuleba, Rusia atacă în mod deliberat porturi, nave comerciale și sisteme de navigație, transformând Marea Neagră și Marea Azov în zone de teroare. Marinarilor ucraineni le este forced să lucreze sub amenințări constante, în timp ce statul face tot posibilul pentru a menține navigația sigură.
„Rusia plasează mine în apele maritime, blochează nave sub pavilion străin și continuă să bombardeze infrastructure portuară în fiecare zi. Agresorul distruge infrastructura, bombardează nave comerciale, creează pericole pentru marinari și blochează accesul maritim”, a subliniat Kuleba.
În ciuda acestor circumstanțe, industria maritimă ucraineană continuă să opereze. Coridorul maritim al Ucrainei a asigurat exportul a peste 160 de milioane de tone de marfă, inclusiv 94 de milioane de tone de cereale către 55 de țări. Marinarii ucraineni continuă să lucreze în întreaga lume și susțin comerțul global.
Argumentul Ucrainei împotriva Rusiei
Kuleba a argumentat că alegerea Rusiei în consiliul IMO ar trimite un semnal de impunitate unui stat care subminează în mod deliberat principiile libertății de navigație. În paralel, Rusia formează o flotă din umbră și retrage nave de sub regulile internaționale. Astfel de nave reprezintă o amenințare pentru alți participanți la trafic și poluează mediul înconjurător.
„Doar un membru responsabil al comunității internaționale poate influența formarea standardelor globale de siguranță maritimă. Consiliul IMO stabilește norme de navigație, cerințe de mediu și formatul pentru protecția vieții umane pe mare. Autoritatea sa trebuie să rămână neschimbată”, a spus vicepremierirul.
Izolarea internațională a Rusiei se adâncește
Decizia de joi a statelor membre ale IMO a fost primită cu satisfacție de oficialii ucraineni. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că aceasta reprezintă încă o înfrângere pentru Federația Rusă în alegerile pentru organele de conducere ale organizațiilor internaționale, după eșecurile din UNESCO și OPCW.
„Aceasta este o dovadă clară a izolării internaționale din ce în ce mai profunde a Rusiei”, a menționat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.
Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia organizației pe platforma X, mulțumind membrilor IMO pentru acest pas crucial. „În ultima decadă, nicio țară nu a făcut mai mult pentru a submina libertatea de navigație decât Rusia”, a scris Zelenski.
Contextul istoric și precedentul din 2023
La cea de-a 33-a Adunare a IMO din 2023, Rusia nu a reușit să câștige un loc în consiliu pentru prima dată în istoria recentă, din cauza agresiunii împotriva Ucrainei și a încălcărilor sistematice ale dreptului maritim. Atunci, Rusia concura împotriva a 11 țări pentru locurile din categoria A rezervate națiunilor cu cea mai mare miză în transportul maritim internațional, dar a fost singura candidată care nu a obținut suficiente voturi.
Consiliul IMO pentru 2024-2025 include în categoria A următoarele state: China, Grecia, Italia, Japonia, Liberia, Norvegia, Panama, Coreea de Sud, Regatul Unit și Statele Unite. Liberia a preluat locul pe care Rusia îl deținuse anterior, primind 132 de voturi față de doar 80 pentru Moscova.
În ciuda acestei înfrângeri diplomatice, Ministerul Transporturilor rus a declarat la momentul respectiv că țara va continua să coopereze cu IMO. „Experții ruși vor continua să coopereze îndeaproape cu IMO în toate aspectele navigației comerciale, în special problema introducerii navigației autonome, care prezintă un mare interes pentru Rusia”, a comunicat ministerul. Oficialii ruși au dat vina pe „presiunea politică fără precedent” exercitată de țările occidentale asupra statelor membre ale IMO care au votat.
Ce urmează pentru Rusia
Deși Rusia a pierdut locul în consiliu, poate continua să participe la întâlnirile IMO. Eliminarea din consiliu este în mare parte simbolică, dar rămâne o lovitură diplomatică semnificativă pentru Moscova. Este similar cu ceea ce s-a întâmplat și cu Organizația Aviației Civile Internaționale, unde Rusia a fost eliminată din organul de conducere în octombrie 2022.
Pentru votul de joi, competiția a fost mai acerbă decât în ciclul precedent, cu 48 de candidați declarați pentru cele 40 de locuri. Toate privirile au fost îndreptate către categoria A, unde Rusia încerca să revină. Mai jos pe buletinul de vot, Argentina încerca să pătrundă în categoria B, în timp ce categoria C a devenit un teren aglomerat, cu șase provocatori – Belgia, Nigeria, Oman, Pakistan, Africa de Sud și Thailanda – care se luptau pentru intrarea în grupul de 20 de locuri care urmărește să echilibreze reprezentarea geografică globală.
Decizia păstrează încrederea în IMO
După anunțarea rezultatului votului, Kuleba a declarat că decizia partenerilor a păstrat încrederea în IMO. „Ucraina va continua să lucreze pentru a se asigura că securitatea maritimă rămâne o prioritate pentru toate statele care asigură navigația liberă și sigură. Mulțumiri fiecărei țări care a votat împotriva. Mulțumiri echipei ucrainene pentru munca depusă”, a spus vicepremierirul.
Pentru Rusia, aceasta reprezintă a patra înfrângere consecutivă în încercarea de a reveni la masa de decizie a IMO. Faptul că statele membre au respins din nou candidatura Moscovei arată că acțiunile Rusiei în Marea Neagră și împotriva infrastructurii maritime ucrainene continuă să aibă consecințe diplomatice tangibile la nivel internațional. În contextul în care sancțiunile occidentale împotriva sectorului energetic rus se intensifică și flota din umbră a Moscovei este supusă unui control din ce în ce mai strict, excluderea din consiliul IMO subliniază izolarea crescândă a Rusiei în sistemul organizațiilor internaționale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLucas Digne este o variantă pentru PSG contra Barcelonei după accidentarea lui Nuno Mendes
GetPonyDacia nu a decis dacă viitoarele Duster și Bigster vor fi fabricate la Mioveni
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire reală
Revista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomele
News24Miruță spune că avioanele românești au doborât o dronă la 150 de metri de Neptun Deep
