Europa se află într-un moment critic. Negocierile pentru armistițiu între Ucraina și Rusia sunt în plină desfășurare. Statele baltice și Finlanda se pregătesc pentru scenariul cel mai sumbru. Iar premierul britanic Keir Starmer încearcă să modeleze rezultatul acestui conflict care redefinește ordinea mondială.
Țările de la granița cu Rusia trag un semnal de alarmă
Finlanda nu a încetat niciodată să cumpere tancuri și să construiască adăposturi antiatomice. Aceasta este realitatea pe care o descrie Anders Adlercreutz, ministrul finlandez pentru Cooperare Nordică. Țara sa se pregătește de decenii pentru o posibilă invazie rusă. „Educația media este esențială pentru construirea rezilienței societății, iar Finlanda a realizat acest lucru destul de devreme”, a declarat Adlercreutz. Finlanda ocupă primul loc în Indicele European de Alfabetizare Media în fiecare an de la lansarea clasamentului în 2017. Strategia finlandeză merge dincolo de armament. Include inițiative de alfabetizare media pentru a proteja cetățenii de „amenințările hibride” precum dezinformarea. Finlanda a fost prima țară din lume care a introdus o politică națională pentru educația media, încă din 2013. Copiii finlandezi învață să identifice știrile false încă din primul an de școală. Până la adolescență, ei sunt experți în detectarea dezinformării online.
Lituania se pregătește pentru cel mai rău scenariu
Dovilė Šakalienė, fostul ministru lituanian al apărării, a oferit o evaluare și mai alarmantă. Rusia ar putea fi pregătită pentru o invazie la scară largă în țara sa în mai puțin de un deceniu. Și vorbim despre teritoriu NATO. „Închisoare, tortură și deportare”, a spus Šakalienė despre ceea ce ar însemna o ocupație rusă pentru lituanieni. Declarația nu este exagerată pentru o țară care a trăit 50 de ani sub ocupație sovietică. Mama lui Šakalienė s-a născut într-un lagăr de prizonieri din Siberia. Fratele ei adolescent a fost prins în timp ce distribuia pliante cu mesajul „Lituania este liberă”. Aceste experiențe personale modelează abordarea sa în privința Rusiei. „În opinia mea, singura diplomație eficientă cu Rusia este ceea ce spunea Al Capone. Singura negociere bună este când ai un pistol pe masă”, a avertizat Šakalienė.
Rusia construiește o armată de 1,5 milioane de soldați
Cifrele sunt îngrijorătoare. În ciuda pierderilor grele pe câmpul de luptă din Ucraina în ultimii trei ani, Rusia își consolidează forțele armate. Putin are „mai multe planuri de expansiune imperială în mână”, a avertizat fostul ministru lituanian al apărării. Lituania împarte o graniță de aproximativ 296 de kilometri cu Rusia, prin enclava Kaliningrad. Mai are încă 676 de kilometri de graniță cu Belarus. Šakalienė a descris Belarusul ca fiind acum „doar o platformă pentru armata rusă”. „Ei încearcă să ne sperie. Încearcă să ne facă să ne simțim nesiguri”, a spus ea despre forțele ruse de la graniță. Lituania își accelerează cheltuielile pentru apărare. Planifică să depășească cererea lui Trump ca aliații NATO să cheltuie 5% din PIB pentru apărare.
NATO în căutarea relevanței fără Statele Unite
Fabrice Pothier, fost director de planificare și politică al NATO, a explicat riscul ca alianța să își piardă relevanța fără implicarea SUA. Acest scenariu ar lăsa Europa vulnerabilă în fața ambițiilor rusești. Apărarea europeană de astăzi, și chiar cea din următorii 10-15 ani, nu va putea înlocui NATO în ceea ce privește capabilitățile pure și coeziunea colectivă. Aceasta este evaluarea sumbră pe care o fac experții în securitate. Europa trebuie să fie „înarmată până în dinți”, a declarat Šakalienė pentru Euronews. „Avem nevoie de instrumente capabile să asigure că toate statele de la granițele NATO sunt pe deplin protejate. Pentru că dacă are loc o încălcare pe un centimetru de teritoriu al Lituaniei, Letoniei sau Finlandei, atunci toți cădem.”
Keir Starmer și coaliția celor dispuși să lupte
Premierul britanic Keir Starmer a lansat în martie 2025 o inițiativă ambițioasă. A convocat la Londra liderii europeni pentru a forma o „coaliție a celor dispuși” să garanteze securitatea Ucrainei. Summit-ul de la Londra din 2 martie 2025 a reunit 18 lideri mondiali. Starmer a descris momentul ca fiind „o dată în generație” pentru securitatea europeană. Marea Britanie și Franța au anunțat că vor conduce această coaliție europeană. „Suntem la o răscruce în istorie astăzi. Nu este momentul pentru mai multe discuții. Este timpul să acționăm”, a declarat Starmer.
Planul britanic pentru pace
Starmer a prezentat patru priorități cheie pentru coaliție:
- Menținerea fluxului de ajutor militar către Ucraina
- Asigurarea că Ucraina participă la negocieri și orice acord garantează suveranitatea sa
- Continuarea înarmării Ucrainei pentru a descuraja o viitoare invazie
- Dezvoltarea coaliției pentru a apăra pacea „Marea Britanie este pregătită să susțină acest lucru cu trupe pe teren și avioane în aer, împreună cu alții”, a declarat premierul britanic. Regatul Unit a anunțat un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline pentru Ucraina. Fondurile provin din profiturile activelor rusești înghețate. Ucraina va avea acces și la 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare de export pentru achiziționarea a peste 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Poziția Rusiei și perspectivele de pace
Vladimir Putin a indicat că susține în principiu un armistițiu. Dar a stabilit o serie de detalii care trebuie clarificate înainte de a accepta o încetare a focului. „Tergiversarea și întârzierea Kremlinului față de propunerea de armistițiu a președintelui Trump și atacurile barbare continue ale Rusiei asupra Ucrainei sunt complet contrare dorinței declarate a lui Putin pentru pace”, a declarat Starmer. Mesajul premierului britanic către Kremlin a fost direct. „Opriți atacurile barbare asupra Ucrainei, odată pentru totdeauna, și acceptați un armistițiu acum.”
Ce urmează pentru Europa
Negocierile continuă. Ucraina a acceptat deja propunerea de armistițiu. Rusia tergiversează. Statele baltice și Finlanda își consolidează apărarea. Construiesc adăposturi, cumpără arme, educă cetățenii împotriva dezinformării. Europa se confruntă cu o alegere fundamentală. Poate să se bazeze în continuare pe protecția americană. Sau poate să își asume responsabilitatea propriei securități. „Istoricul arată că Rusia nu a respectat niciodată un acord”, a spus Šakalienė. Acesta este adevărul pe care liderii europeni trebuie să îl aibă în minte în timp ce negociază viitorul continentului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia rămâne în urna a treia pentru EURO 2028 după 0-1 cu Suedia. Când ajunge și la baraj
GetPonyITP anual pentru autoturismele cu vechime de cel puțin 12 ani. Ce acte sunt necesare și cât costă verificarea
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaFemeile raportează mai multă durere decât bărbații în toate cele 11 zone ale corpului analizate într-un studiu
Revista IoanaAi buletin electronic? În octombrie păstrezi și cardul de sănătate când mergi la medic sau la farmacie
News24Poliția investighează acuzația de viol împotriva a trei colegi ai unei eleve din Prahova
