Creșterea taxei pe valoarea adăugată a reprezentat un punct de cotitură pentru economia românească, o mutare asumată la nivel înalt pentru a evita retrogradarea țării de către agențiile de rating. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a recunoscut public joi că aceasta a fost cea mai dificilă hotărâre din mandatul său, aducând însă pe masă și noi scheme de finanțare masivă pentru industrie.

Prețul plătit pentru evitarea unui dezastru economic

Când tragi linie după o decizie fiscală majoră, reacția mediului de afaceri este primul barometru. Dar lucrurile stau puțin diferit când alternativele sunt mult mai sumbre. „Cea mai grea decizie pe care am luat-o cel puţin în acest mandat, nu am luat-o singur, a fost decizia de creştere a TVA, care, clar după o carieră în care am fost implicat în a spune că nu trebuie să creştem taxele şi în a spune că trebuie să găsim moduri în care să n-ajungem în situaţia să luăm decizii limită contratimp, a fost o decizie dureroasă, dar am fost convins că e decizia bună şi o decizie bună pentru România în acel moment, care ne-a ferit de pierderea ratingului, care ar fi însemnat mult mai mult rău, iar din multe puncte de vedere ar fi avut efecte catastrofale pentru români anul trecut”, a declarat Alexandru Nazare.

Și totuși, o astfel de măsură nu trece neobservată în execuția bugetară.

Oficialul a explicat că sprijinul premierului a fost important pentru implementarea unor politici nepopulare. „clar că fără o asumare, vorbim acum de verticală, fără sprijin şi fără asumarea prim-ministrului în a promova deciziile acestea care sunt nepopulare nu am fi reuşit. Adică aici a funcţionat coordonarea pe verticală şi asumarea cu o decizie care ştiţi foarte bine că a avut implicaţii importante. Până la final de an am constatat că acele venituri pe care le-am prognozat s-au încasat, că efectul consolidării s-a văzut şi, plus de asta, am avut şi o performanţă la final de an. Am avut o ţintă de deficit mai mică decât cea asumată, ceea ce nu e uzual pentru România. România de obicei excela în a anunţa ţinte mai mari de deficit şi a spune că acele ţinte mai mari de deficit sunt justificate de investiţii mai mari. Anul trecut, am avut şi investiţii mai mari şi un deficit mai mic. Ca atare, cred că, una peste alta, atât deciziile pe consolidare, cât şi cele care au privit asumarea renegocierii PNRR, puse împreună, au funcţionat, adică au dat rezultatele scontate”, a detaliat ministrul interimar.

Cifrele care țin piețele sub control

V-ați gândit vreodată cât de mult atârnă încrederea investitorilor în dobânzile pe care le plătește statul? Exact pe baza datelor furnizate de Economica într-o analiză publicată recent, aflăm că majorarea taxelor nu a reprezentat un scop în sine, ci un instrument brutal, dar necesar pentru stabilizare.

„Scopul a fost recâştigarea încrederii. Pe termen scurt nu aveam altă soluţie să recâştigăm încrederea şi imediat, în şase luni de zile, cifrele obţinute ne-au ajutat să menţinem încrederea. Şi astăzi, cât stăm de vorbă, în contextul tuturor turbulenţelor politice, tot cifrele ne ajută. Adică execuţia la primul trimestru, un deficit care este sub jumătate faţă de anul trecut, câteva confirmări importante legate de sumele pe care le vom încasa din PNRR, Cererea 3 şi Cererea 4 care sunt certe, ceea ce clar ajută. Pe ansamblul acestor lucruri deja nu mai trebuie să luăm o măsură azi, imediat, pentru că deja execuţia transmite încredere”, a susținut Nazare.

Timpul de consultare și frustrările antreprenorilor

Numai că teoria guvernamentală se lovește adesea de realitatea dură a antreprenorului care se trezește cu legislația schimbată peste noapte. Până la urmă, predictibilitatea este oxigenul oricărui plan de afaceri. Șeful de la Finanțe a recunoscut direct această vulnerabilitate a sistemului decizional.

„Dacă vorbim de Finanţe, cred că e foarte important, chiar dacă la un moment dat decizia nu e luată poate la momentul la care e anunţată, cred că important e o perioadă de consultare mai mare. Am resimțit această problemă astă-vară. Mi-aș fi dorit ca Pachetul 2 fiscal să stea mai mult în dezbatere, să avem mai mult timp din partea mediului privat, să aibă o perioadă de gestație în care cu adevărat să preluăm multe observații care erau, unele dintre ele, justificate. Unele nu, dar unele erau justificate. Puteam să mai lucrăm. De aceea nu trebuie să ne mai punem în situaţia în care să luăm decizii în criză”, a arătat el.

Banii proaspeți pentru industrie și tehnologie

Iar pentru a tempera șocurile fiscale, statul pregătește infuzii de capital. O ordonanță privind un pachet de simplificare a fost temporar blocată din cauza lipsei avizelor necesare (un detaliu birocratic clasic), însă direcția de finanțare rămâne clară pentru mediul privat.

„Spre exemplu, avem în pregătire acum un pachet de simplificare. Din cauza ultimelor evenimente, fiind o ordonanță, n-am mai publicat-o pentru că nu aveam timp să luăm toate avizele, dar cred că la nivel de conținut e important să intrăm în dezbatere pe respectivele măsuri, tocmai pentru a putea să captăm cât mai multe puncte de vedere. Deci, cred că putem să facem mult mai mult în privința consultării. si avem publicată schema de susținere a industriei. E în consultare. Vă rog să faceți observații. E o schemă importantă. Sunt 150 de milioane de euro pe an pentru industrie și de data asta sunt niște criterii care iau în calcul și deficitul de balanță comercială. Și nu-i o schemă pentru un an sau pentru șase luni, e o schemă pentru minimum 5 ani, deci e o schemă care va merge înainte și e foarte importantă”, a atenționat Nazare.

Același tratament se aplică și sectorului IT. „O să publicăm în cel mai scurt timp schema pentru zona de tehnologie care este aproape gata. Toate aceste lucruri sunt parte a programului de relansare. Programul de relansare avea mai multe scheme prevăzute și, încet-încet, ele se vor publica, vor intra în consultare, astfel încât să fie pregătite pentru a fi aprobate cât mai repede, pentru că avem nevoie de acest stimul pentru investiții”, a adăugat ministrul.

Aceste declarații au fost făcute joi în cadrul conferinței „Future of Governance International”, eveniment ajuns la a cincea ediție și organizat de Envisia, Boards of Elite. Dezbaterile s-au concentrat pe guvernanța pregătită pentru criză, reconstrucția legitimității instituționale și integrarea inteligenței artificiale, deschiderea oficială a lucrărilor aparținându-i geostrategului internațional Tina Fordham.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexandru Nazare Envisia Ministerul Finantelor PNRR Tina Fordham