Tensiunile dintre Statele Unite și Belgia au atins un punct critic după ce ambasadorul american a refuzat să-și ceară scuze pentru acuzațiile de antisemitism aduse guvernului belgian. Incidentul se adaugă unei serii de divergențe între Washington și capitalele europene, pe fondul unor inițiative diplomatice controversate, relatează Euronews.
Disputele survin într-un context complex, în care opt state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au confirmat participarea la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” al lui Donald Trump. Potrivit Euronews, decizia a stârnit deja critici dure în Parlamentul European, unde unii oficiali acuză o subminare a multilateralismului.
Acuzații de antisemitism și un ambasador care nu se scuză
Scandalul diplomatic de la Bruxelles a fost declanșat de ambasadorul american Bill White. Acesta a criticat o anchetă deschisă de autoritățile belgiene care vizează trei bărbați evrei acuzați că au efectuat circumcizii pe băieți fără prezența obligatorie a unui medic. Într-o postare pe platforma X, White a cerut Belgiei să „renunțe la urmărirea penală ridicolă și antisemită” și să facă o „treabă mult mai bună” în eradicarea antisemitismului.
După ce l-a convocat pe ambasador, ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a reacționat ferm. Într-o declarație adresată și omologului său israelian, Gideon Sa’ar, Prévot a afirmat că „prezentarea acestui caz ca o persecuție a vieții evreiești este o denaturare a faptelor.”
Oficialul belgian a continuat: „Și face parte dintr-un tipar. Ați luat temerile reale ale unor oameni reali și le-ați transformat într-un argument împotriva politicii externe a Belgiei. Evreii belgieni merită protecția noastră deplină. Ei nu merită să fie folosiți ca pârghie într-o dispută despre dreptul internațional.”
Abordat de jurnaliști după o întâlnire cu Theodora Gentzis, cel mai înalt oficial din Serviciul Diplomatic belgian, ambasadorul White a declarat că „nu este nevoie” să-și ceară scuze. Surse belgiene au dezvăluit că, în timpul întâlnirii, diplomatul american a insistat ca ancheta să fie abandonată. „Acesta nu este rolul ambasadorului SUA. Legea se aplică tuturor, asta este democrația belgiană”, a declarat o sursă din Belgia.
România, printre cele 8 țări UE la reuniunea controversată a lui Trump
În paralel, un număr tot mai mare de țări UE au decis să trimită reprezentanți la prima ședință oficială a Consiliului pentru Pace al lui Trump, care va avea loc la Washington. Opt state membre au confirmat participarea, însă în calități diferite.
Ungaria, reprezentată de premierul Viktor Orban, a acceptat invitația de a deveni membru cu drepturi depline. România va participa ca observator și va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care a descris participarea ca pe o oportunitate de a consolida legăturile cu SUA. Bulgaria, Italia, Cehia, Cipru și Grecia vor avea, de asemenea, statut de observator. Polonia va trimite un consilier al președintelui, dar a exclus posibilitatea de a se alătura ca membru.
Comisia Europeană o va trimite pe Dubravka Šuica, comisarul pentru Mediterană, însă a precizat că nu va adera la Consiliu. Decizia a provocat indignare în rândul grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European. Yannis Maniatis, vicepreședintele grupului, a declarat că „propriile declarații ale Comisiei sunt contradictorii”, ridicând „întrebări reale despre scopul și autorizarea acestui angajament, într-un moment în care UE ar trebui să apere fără echivoc dreptul internațional și multilateralismul.”
Javi López, vicepreședinte al Parlamentului, s-a declarat „îngrozit” de decizia de a trimite un reprezentant al UE la „o inițiativă în care autocrațiile și fanii MAGA se reunesc” pentru a submina „multilateralismul, rolul ONU și spiritul necesar al unei păci juste.”
UE amenință cu sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei
Pe un alt front, Uniunea Europeană este pregătită să acționeze singură dacă aliații din G7 nu ajung la un acord privind interzicerea totală a serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a afirmat că UE nu se va „sfii” să adopte măsura, parte a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului.
„Am prezentat partenerilor noștri din G7 schița măsurilor care trebuie luate, deoarece, evident, cel mai bine este să luăm măsuri într-o manieră coordonată”, a spus Dombrovskis. Acesta a adăugat că, deși alinierea este preferabilă, „nu este o precondiție absolută”. Comisarul a concluzionat: „Nu ne vom sfii de la pași la nivelul UE în cazul în care acordul mai larg nu va fi realizat.”
Viața unui judecător CPI, un coșmar din cauza sancțiunilor SUA
Impactul măsurilor extrateritoriale americane este ilustrat de cazul judecătorului de la Curtea Penală Internațională (CPI), Nicolas Guillou. Din 20 august 2025, viața sa a devenit un coșmar după ce președintele Trump l-a sancționat pentru autorizarea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Guillou și familia sa nu pot intra pe teritoriul SUA, dar efectele se resimt puternic și acasă. Nu poate folosi majoritatea cardurilor de credit, precum Visa sau Mastercard, serviciile digitale îi sunt interzise, iar comenzile online pot fi blocate. El a povestit cum o rezervare la un hotel din Franța, făcută prin Expedia, a fost anulată la câteva ore distanță. „Ceea ce se află în centrul sancțiunilor este interdicția pentru orice persoană fizică sau juridică din SUA de a furniza servicii unei persoane sancționate sau de a primi servicii de la aceasta”, a explicat Guillou. Alți 11 judecători CPI se află în aceeași situație.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24A condus pe plajă la Cap Aurora și a fost amendat cu 10.000 de lei
Dolce SportSorana Cîrstea pierde cu Hanyu Guo la Wuhan după trei mingi de meci ratate
GetPonyPoliția poate măsura viteza din mers, dar numai cu radare omologate pentru acest regim
BravonetToma Cuzin, reținut după accidentul de la Peretu, a avut un rezultat pozitiv la DrugTest
LylaChipul idealizat de AI ajunge la chirurg. De ce imaginea poate promite mai mult decât o intervenție
Revista IoanaCât ai putea plăti pentru zahăr și dulciuri. Estimarea pentru un kilogram de zahăr ajunge la 4,50 lei
