Vine un semnal de alarmă. Chiar de la vârful statului. În ultimul an, societatea românească a fost martora unei creșteri periculoase a urii și extremismului în spațiul public, un fenomen toxic ce riscă să macine însăși fundația democrației noastre.

Avertismentul tranșant îi aparține președintelui Senatului, Mircea Abrudean, care, potrivit informațiilor de la News, a punctat gravitatea situației chiar luni, într-un mesaj cu o rezonanță aparte, transmis cu ocazia comemorării Victimelor Holocaustului.

O societate sub asediul urii și al minciunii

Șeful Senatului nu s-a ferit de cuvinte. Deloc. „În ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură şi manifestărilor extremiste în spaţiul public,” a spus Abrudean. Nu e o simplă figură de stil, ci o realitate crudă, pe care o vedem peste tot, de la valurile de venin din online până la declarații politice care cochetează iresponsabil cu intoleranța.

Surprinzător sau nu, totul se întâmplă într-o perioadă plină de incertitudine și polarizare. Extremismul înflorește pe un teren udat din plin cu dezinformare și conspirații, unde adevărul se pierde într-un noian de falsuri și o minciună, dacă e repetată la nesfârșit, devine pentru unii o realitate mult mai comodă, care sapă și mai adânc șanțurile neîncrederii.

Mesajul președintelui Senatului atinge exact acest punct nevralgic.

Lecția Holocaustului, mai relevantă ca oricând

De ce acum acest avertisment? Momentul nu e deloc ales la întâmplare. Comemorarea Victimelor Holocaustului ne aduce aminte, brutal, unde poate duce ura lăsată să zburde liber. Marea tragedie a secolului XX nu a pornit din camerele de gazare. A început cu vorbe.

A început cu propagandă care a dezumanizat oameni, a continuat cu legi care au discriminat și s-a terminat cu o societate care, încet-încet, a acceptat anormalul. Drumul de la a pune o etichetă de „dușman” pe un grup de oameni și până la violență fizică poate fi, așa cum ne-a arătat istoria, înfiorător de scurt. Iată de ce amintirea Holocaustului nu e un simplu exercițiu de memorie, ci o lecție de supraviețuire pentru prezent. O lecție despre vigilență și despre curajul de a striga „Stop!”.

De la vorbe la fapte: pericolul real al extremismului

Să ignori fenomenul e o greșeală fatală. Când discursurile extremiste se normalizează, ele pur și simplu rod valorile unei societăți deschise: toleranța, respectul, dialogul. Cuvintele nu sunt goale. Ele au consecințe. Imediat. Pot aprinde scânteia violenței, pot justifica discriminarea la școală sau la muncă și, cel mai rău, pot distruge încrederea în democrație. Odată ce rupi barierele limbajului civilizat, drumul spre acțiuni concrete împotriva unor grupuri vulnerabile se scurtează brusc. Coincidență? Greu de crezut.

A ignora așa ceva înseamnă a fi complice prin tăcere.

Un apel la responsabilitate colectivă

Poate că cea mai puternică parte a mesajului lui Abrudean este chiar acest apel la acțiune. „Nu avem voie să lăsăm loc răului să crească, să facem loc minciunii,” a încheiat el. Iar asta nu e treaba doar a politicienilor. Este o responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

Lupta cu ura și extremismul nu se dă la televizor. Se dă în fiecare zi. Prin educație. Prin încurajarea gândirii critice și prin refuzul de a pasa mai departe informații false, neverificate. Se dă prin curajul de a contrazice o minciună când o auzi, chiar dacă e inconfortabil. Este, în fond, o bătălie pentru luciditate într-o lume asurzitoare. O bătălie pe care România nu are voie să o piardă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
discurs instigator la ura extremism Holocaust Mircea Abrudean