Serbia riscă să piardă 1,5 miliarde de euro de la UE din cauza problemelor democratice

Serbia se confruntă cu pierderea a până la 1,5 miliarde de euro din fonduri UE, în contextul în care Comisia Europeană analizează suspendarea finanțării. Motivele? Deriva democratică și legăturile strânse ale țării cu Rusia. Deși nu este membră a Uniunii, Serbia a început negocierile de aderare în 2014 și este eligibilă pentru fonduri și granturi menite să sprijine reformele juridice.

Avertisment dur de la Bruxelles

Tonul oficialilor europeni a devenit vizibil mai aspru. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia”, a declarat Marta Kos, Comisarul European pentru Extindere. Aceasta a enumerat o serie de probleme concrete, de la „legi care subminează independența justiției la reprimarea protestatarilor și amestecul recurent în presa independentă”.

Mai mult, Comisia evaluează în prezent dacă țara mai îndeplinește condițiile pentru „plăți în cadrul instrumentelor financiare ale UE”, a adăugat Kos. Potrivit a patru oficiali UE care lucrează cu țările candidate, în ultimele săptămâni a crescut presiunea în cadrul Comisiei pentru reținerea acestor fonduri.

Reacția Belgradului

De la Belgrad, lucrurile se văd, e drept, puțin diferit. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef, s-a declarat „încrezător că nu vom ajunge în acel punct” al unei suspendări a finanțării. El a insistat că Serbia nu renunță la obiectivul său strategic.

„Nu renunțăm la aderarea deplină la UE”, a subliniat Apostolović, adăugând că Belgradul rămâne angajat în discuții intensive cu Comisia Europeană pentru a clarifica toate aspectele.

Miza reformei judiciare

Un pachet de legi care restructurează instanțele și modifică modul de numire a judecătorilor și procurorilor a fost catalogat de Marta Kos drept un „pas serios înapoi” pentru Serbia. Toți ochii sunt acum ațintiți asupra Comisiei de la Veneția (un organism consultativ juridic al Consiliului Europei), care urmează să emită o opinie de specialitate privind aceste modificări legislative controversate la sfârșitul lunii.

O opinie care ar putea fi decisivă.

Doi dintre oficialii UE au semnalat că avizul Comisiei de la Veneția ar putea fi chiar impulsul necesar pentru ca Executivul european să înghețe finanțarea. Kos a fost tranșantă, afirmând că va cere Serbiei să își „alinieze legile judiciare la recomandările Comisiei de la Veneția”. În replică, Apostolović a transmis că Belgradul a „comunicat clar” că va urma recomandările „de îndată ce vor fi primite”.

Jocul dublu și societatea civilă

Dincolo de cifre, situația este complexă. UE este cel mai mare furnizor de sprijin financiar pentru Serbia, alocând peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile în perioada 2021-2024. Până la urmă, conform guvernului sârb, țara a primit peste 7 miliarde de euro în fonduri și investiții de la UE din anul 2000. Si totuși, Serbia a mers constant pe o sârmă întinsă în relațiile sale cu UE, curând legături strânse cu Moscova în timp ce primea bani de la Bruxelles.

Societatea civilă trage un semnal de alarmă. Sofija Todorović, director al ONG-ului pentru drepturile omului YIHR, a declarat că libertatea presei și statul de drept în Serbia sunt „pe aparate” din cauza presiunii guvernului asupra jurnaliștilor. Ea a cerut Comisiei să intervină „înainte ca întunericul aproape complet să domnească în Serbia”.

Punctul de cotitură

Răbdarea Bruxelles-ului pare să fi ajuns la limită în ultimele luni. Un raport critic privind progresele Serbiei, publicat în noiembrie, avertiza asupra regresului și a unei „narațiuni anti-UE” promovate la „cele mai înalte niveluri” ale politicii sârbe. Tensiunile au escaladat în decembrie, când președintele Vučić a boicotat un summit UE-Balcanii de Vest.

Dar ce a umplut paharul, până la urmă? Un oficial UE a indicat că evenimentele recente, cum ar fi relatările de violență și nereguli în timpul alegerilor locale de luna trecută, raidul poliției la o universitate și cooperarea continuă cu Moscova, au reprezentat un punct de cotitură. Acestea au declanșat o înăsprire a poziției Executivului UE. Fără a menționa explicit Rusia, Marta Kos a transmis un mesaj clar: „Ca țară candidată, ne așteptăm, si, ca Serbia să fie alături de noi în politica externă și să se alinieze mai strâns la pozițiile noastre”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani