Un nou sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) arată o imagine sumbră a peisajului politic și social din România. AUR, deși în scădere, se menține pe primul loc cu 33% din intențiile de vot, în timp ce nemulțumirea legată de criza carburanților atinge cote alarmante, cu 89% dintre români declarându-se nemulțumiți de reacția autorităților.

Intenții de vot: AUR scade, dar rămâne lider

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 33% din voturi, un procent serios, dar în scădere față de sondajele anterioare. PSD se clasează pe locul doi, cu 24%, în timp ce PNL înregistrează 16% din intențiile de vot. Lucrurile nu arată grozav nici pentru USR, care ar obține doar 9%.

Pragul electoral ar mai fi trecut de UDMR, cu 5%, și de SOS România, cu 4%. Hai să vedem cum stau și celelalte partide. Partidul Oamenilor Tineri (POT) ar strânge 3%, iar restul formațiunilor politice cumulează împreună 6% din opțiunile electoratului. E drept că se observă un transfer de încredere de la partidele tradiționale către formațiuni mai noi sau mai critice la adresa guvernării.

Criza carburanților, o nemulțumire covârșitoare

Dar nemulțumirea reală pare să vină din buzunarele românilor. Cifrele sunt zdrobitoare: 89% dintre respondenți spun că nu sunt mulțumiți de modul în care Guvernul a gestionat criza carburanților. Doar 8% se declară mulțumiți, iar 3% nu au o opinie clară.

Și, până la urmă, cum să nu fie așa? Impactul scumpirilor a fost resimțit puternic de majoritatea populației. 37% dintre români spun că impactul a fost „foarte mare”, iar 44% îl consideră „mare”. Asta înseamnă că peste 80% dintre cetățeni au simțit serios efectele majorărilor de preț la pompă. În schimb, doar 11% percep impactul ca fiind mic și 5% ca fiind foarte mic.

Cifrele sunt clare.

Ce soluții preferă românii?

Întrebați ce soluții ar fi preferat din partea autorităților pentru a atenua șocul scumpirilor, românii au indicat clar o preferință pentru intervenția statului. Astfel, 36% consideră că ar fi trebuit reduse simultan TVA-ul și accizele la carburanți. Alți 25% cred că ar fi fost suficientă doar scăderea TVA-ului, în timp ce 22% susțin exclusiv reducerea accizelor.

Doar 13% dintre respondenți se pronunță pentru lăsarea pieței libere să funcționeze fără intervenție, iar 4% nu au o opinie. Se conturează astfel o preferință evidentă pentru intervenția directă a statului în stabilirea prețurilor (în contrast cu viziunea liberală a pieței libere), reflectând presiunea economică uriașă.

Pesimism generalizat: 8 din 10 români cred că țara merge greșit

Iar acest sentiment de criză se reflectă în percepția generală asupra viitorului. Opt din zece români, adică 80% din populație, cred că lucrurile în România merg într-o direcție greșită. La polul opus, doar 17% consideră că direcția țării este una bună. Nu-i chiar o surpriză, nu?

Sondajul, realizat de CURS pe un eșantion reprezentativ de 1.517 persoane adulte între 23 și 27 martie (cu o marjă de eroare de ±2,5%), ilustrează o societate tensionată. Presiunea economică, amplificată de scumpirile la pompă, are un impact direct și vizibil asupra climatului politic și a opțiunilor de vot.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aur criză carburanţi PNL PSD social sondaj CURS