Contrar percepției generale, tinerii europeni nu înclină spre stânga politică, ci gravitează în majoritate spre centru. O nouă cercetare arată o imagine complexă a continentului, marcată de polarizare, frustrare și o dorință comună pentru o societate diferită, dar și de o minoritate care susține măsuri extreme, inclusiv violența.
Studiul „Next Generation 2026” al Fundației Allianz, citat de Euronews, a analizat orientările politice ale persoanelor cu vârste între 16 și 39 de ani din cele mai mari cinci țări ale Uniunii Europene. Rezultatele indică o tendință centristă, în special în Italia și Germania, demontând mitul unei generații predominant de stânga.
Spania la stânga, Polonia și Franța la dreapta
Harta politică a tinerilor variază considerabil de la o țară la alta. Spania se distinge ca fiind cea mai de stânga, unde 28% dintre tineri se identifică fie cu stânga, fie cu extrema stângă. La polul opus, Polonia are cea mai mare pondere de tineri cu viziuni de dreapta sau extremă dreapta, urmată îndeaproape de Franța, cu 33%.
Franța și Polonia nu sunt doar cele mai de dreapta, ci și cele mai polarizate societăți. Ambele țări înregistrează cel mai mare procent de tineri care se identifică specific cu extrema dreaptă, la 17%. Aceste diviziuni politice se manifestă diferit. În Franța, 59% dintre respondenți spun că aceste conflicte de idei au loc între colegi sau prieteni de aceeași vârstă. În Polonia, diferența de vârstă este factorul principal care declanșează fricțiuni politice, raportat de 68% dintre tineri.
O identitate europeană puternică, dar cu scepticism
În ciuda diviziunilor naționale, un element comun unește tinerii din cele cinci țări: un puternic sentiment de identitate europeană. Aproximativ 85% dintre aceștia declară că se simt europeni, fie în mod neechivoc, fie într-o oarecare măsură. Totuși, există și focare de scepticism. Italia și Franța prezintă cele mai ridicate niveluri de neîncredere, cu aproape unul din cinci tineri (18%) care declară o legătură redusă sau inexistentă cu Europa.
Viziunea pentru un viitor dincolo de creșterea economică
Un alt punct de convergență este dorința pentru un alt tip de societate. Raportul arată că, în medie, 65% dintre tineri și tineri adulți „vor să trăiască într-o societate care depășește concentrarea dominantă de astăzi pe creșterea economică”. Studiul detaliază această viziune: „Ei își imaginează un viitor în care sustenabilitatea, mediile mai curate și formele mai semnificative de participare politică au prioritate – chiar dacă asta înseamnă acceptarea unor compromisuri, cum ar fi un progres mai lent sau mai puține opțiuni pentru consumatori”. Această perspectivă este împărtășită aproape în mod egal de tinerii de stânga, de centru și de dreapta.
Frustrare, radicalizare și apatie politică
Dorința de transformare se confruntă însă cu semne de frustrare profundă, mai ales în rândul persoanelor de peste 30 de ani, care se declară dezamăgite de democrație. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) resimt un sentiment acut de neputință politică. În același timp, 28% dintre ei susțin deschis ceea ce studiul numește „viziuni regresive asupra societății”, precum „restaurarea rolurilor tradiționale de gen și marginalizarea minorităților”. Sprijinul pentru aceste idei este cel mai mare în Polonia (33%) și Franța (34%).
O minoritate considerabilă, de 11%, declară că susține măsuri extreme pentru a suprima opoziția politică, cum ar fi abuzarea oponenților sau legitimarea violenței ca instrument pentru a forța schimbarea. Acest sprijin atinge un vârf în Franța, cu 17%. Cu toate acestea, majoritatea tinerilor europeni (57%) se declară puțin implicați politic. Chiar dacă au opinii, ezită să treacă la acțiuni concrete dincolo de vot. Ei preferă să „mergă la sigur”, concentrându-se pe activități cu risc social redus, cum ar fi petițiile și donațiile, și rareori se alătură partidelor politice sau participă la proteste. Pentru cei care sunt totuși activi, locul de muncă a devenit una dintre principalele arene pentru exprimarea ideilor politice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportFlorin Tănase își dublează salariul la 60.000 de euro pe lună și pleacă liber de la FCSB la Omonia
GetPonyRegenerarea forțată a filtrului DPF costă între 200 și 600 RON
BravonetSebastian Stan, între 4 și 6 septembrie, ridică miza la Brașov cu un film special și intrare liberă la festival
LylaO valoare de 100 mg/dL la glicemie, 200 mg/dL la colesterol și 4,0 mUI/L la TSH pot schimba analiza
Revista IoanaGender reveal acasă: ce idei sunt sigure când ai copii mici în cameră
News24Familiile cu venit sub 1.386 lei pe membru pot cere ajutor pentru încălzire și energie