Statele Unite au votat joi împotriva unei rezoluții ONU care cerea cooperare internațională pentru gestionarea consecințelor dezastrului nuclear de la Cernobîl. Decizia plasează Washingtonul alături de Rusia, Belarus, China și Coreea de Nord, într-un moment în care lovitura unei drone rusești din februarie a compromis structura de protecție a sitului. Rezoluția a trecut cu 97 de voturi pentru și 8 împotrivă, iar 39 de țări s-au abținut.
Ce prevede rezoluția adoptată de Adunarea Generală
Andrii Melnyk, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, a prezentat proiectul de rezoluție privind cooperarea internațională pentru atenuarea consecințelor dezastrului de la Cernobîl. Documentul subliniază că efectele exploziei din 26 aprilie 1986 rămân grave pentru regiunile din jur și necesită angajament global susținut.
Rezoluția face referire la daunele provocate structurii New Safe Confinement pe 14 februarie 2025. Autoritățile ucrainene susțin că atacul a fost efectuat de o dronă rusească cu focos exploziv. Moscova neagă orice implicare.
Melnyk a amintit efectele devastatoare ale dezastrului asupra Ucrainei, care a contaminat peste 2.200 de orașe și sate. Mii de oameni au murit, iar mulți alții au fost expuși radiațiilor.
De ce a votat SUA împotriva rezoluției
Un diplomat american a explicat că votul nu are legătură cu poziția Washingtonului față de Ucraina sau siguranța nucleară. Motivul invocat a fost includerea în text a unor referințe la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Potrivit publicației Kyiv Post, reprezentantul delegației americane a afirmat că astfel de prevederi promovează o agendă de guvernanță globală incompatibilă cu suveranitatea națională a SUA. Diplomatul a adăugat însă că Washingtonul va continua să sprijine inițiativele de siguranță nucleară și eforturile de prevenire a incidentelor la instalațiile nucleare ucrainene.
Structura de protecție nu mai poate izola radiațiile
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că structura New Safe Confinement și-a pierdut funcțiile principale de siguranță în urma atacului cu drona din februarie. Construcția în formă de arc din oțel, finalizată în 2016, a costat 1,5 miliarde de euro și a fost proiectată să acopere reactorul distrus numărul 4.
Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a declarat că o evaluare completă efectuată săptămâna trecută a confirmat că structura și-a pierdut capacitatea de izolare. Totuși, elementele portante și sistemele de monitorizare nu au fost deteriorate permanent.
Drona a perforat un orificiu mare în acoperișul structurii și a provocat un incendiu în învelișul exterior. Pompierii au stins rapid flăcările, dar focarele au mocnit săptămâni întregi.
Nivelurile de radiație au rămas normale și stabile după atac, iar nu s-au raportat scurgeri radioactive. Pericolul constă însă în reducerea marjei de siguranță la un sit care încă adăpostește cantități mari de deșeuri radioactive cu durată lungă de viață.
Costul reparațiilor depășește 100 de milioane de euro
Ministerul ucrainean al Finanțelor a estimat că restaurarea completă a structurii ar putea costa peste 100 de milioane de euro. Suma depășește cu mult cele 19 milioane de euro disponibile în fondul pentru Cernobîl administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Franța a promis o contribuție suplimentară de 10 milioane de euro. Rămâne însă un deficit semnificativ de finanțare.
Grossi a subliniat că au fost efectuate reparații temporare limitate la acoperiș, dar restaurarea completă și la timp este esențială pentru prevenirea degradării și asigurarea siguranței nucleare pe termen lung.
AIEA planifică reparații temporare suplimentare în 2026, cu sprijinul BERD. Lucrările includ măsuri de control al umidității și actualizarea programului de monitorizare a coroziunii.
Ucraina salută adoptarea rezoluției
Ministerul ucrainean de Externe a declarat că adoptarea rezoluției reprezintă un pas important spre depășirea consecințelor dezastrului de la Cernobîl.
Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de Externe, a afirmat că Rusia a încercat să folosească Belarus pentru a-și ascunde acțiunile și a promova o versiune alternativă la ONU care elimina referințele la atacurile asupra instalațiilor de la Cernobîl.
Sybiha a salutat și recunoașterea în rezoluție a ortografiei ucrainene corecte, Cernobîl în loc de varianta de inspirație rusească Chernobyl.
Contextul mai larg al războiului
Atacul asupra New Safe Confinement a avut loc chiar înaintea Conferinței de Securitate de la München, unde vicepreședintele american JD Vance urma să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cu o zi înainte, președintele Donald Trump anunțase posibile negocieri de pace după o conversație pe care o descrisese drept foarte productivă cu Vladimir Putin.
Zelenski a catalogat atacul drept dovadă că conducerea rusă nu este interesată de soluții diplomatice. Moscova a sugerat că Kievul ar fi aranjat incidentul pentru a obține simpatie internațională.
De la începutul invaziei la scară largă în februarie 2022, Cernobîl s-a aflat în repetate rânduri în centrul îngrijorărilor internaționale. Forțele ruse au ocupat centrala în primele zile ale războiului, ținând personalul ostatic timp de peste o lună.
AIEA avertizează constant că nicio instalație nucleară nu este pe deplin sigură într-o zonă de conflict activ, chiar dacă reactoarele sunt oprite. Atacul cu drona demonstrează vulnerabilitățile siturilor nucleare în fața războiului modern și ar putea determina revizuirea protocoalelor de securitate la nivel global.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportVincent Poirier ar reveni la Real Madrid dacă primește ocazia. Speră să joace din ianuarie 2027
GetPonyVolkswagen ID. Polo consumă 15,0 kWh/100 km în testul de 4468 km și ajunge la 347 km autonomie reală
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina ta
Revista IoanaBuretele Magic Eraser poate mătui inoxul, ecranele și blaturile din piatră
News24Un lucrător de 45 de ani a fost scos din pământ la Nepos după o operațiune de patru ore