Președintele american Donald Trump a lansat joi un avertisment sever, declarând că prelungirea conflictului ruso-ucrainean riscă să escaladeze într-un război global. Casa Albă a confirmat că Trump este „extrem de frustrat” de lipsa progresului în negocierile de pace, în timp ce aproximativ 25.000 de oameni au murit luna trecută în conflict.
Frustrarea președintelui american atinge cote maxime
„Aș vrea să văd oprirea uciderii. 25.000 de oameni au murit luna trecută, în mare parte soldați”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, după ce a semnat un ordin executiv privind reglementarea inteligenței artificiale. „Lucruri ca acestea se termină cu al treilea război mondial. Am spus asta zilele trecute. Am spus că dacă toată lumea continuă să joace astfel de jocuri, vom ajunge la un al treilea război mondial, și nu vrem să vedem asta.”
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat starea de spirit a președintelui american într-un briefing de presă. „Președintele este extrem de frustrat de ambele părți ale acestui război. S-a săturat de întâlniri doar de dragul întâlnirilor. Nu mai vrea vorbe. Vrea acțiune. Vrea ca acest război să se termine”, a spus Leavitt.
Administrația Trump continuă să fie implicată activ în eforturile de pace. Leavitt a menționat că trimisul special Steve Witkoff și echipa sa „continuă să discute cu ambele părți, literalmente în timp ce vorbim”.
SUA pun condiții pentru participarea la negocieri
Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite un reprezentant la întâlnirea de sâmbătă din Europa doar dacă există o șansă reală de a obține un acord. „Vom vedea dacă participăm sau nu la întâlnire. Vom participa la întâlnirea de sâmbătă din Europa dacă credem că există o șansă bună”, a spus președintele american în Biroul Oval.
Casa Albă a subliniat că SUA nu vor mai accepta „întâlniri doar de dragul întâlnirilor” și așteaptă progrese concrete. Leavitt a precizat că „situația rămâne incertă în ceea ce privește posibilitatea obținerii unei păci reale”.
Miercuri, Trump a discutat telefonic cu liderii europeni, inclusiv cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit lui Trump, schimbul a fost „în termeni destul de fermi” când au discutat despre propunerile de încheiere a războiului.
Zelenski prezintă contra-propuneri de 20 de puncte
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că țara sa a trimis SUA un set de 20 de contra-propuneri privind pacea, în cadrul discuțiilor despre garanțiile de securitate cu oficiali americani de rang înalt. El a subliniat că orice concesii teritoriale ar trebui aprobate printr-un referendum național.
Potrivit lui Zelenski, SUA susțin retragerea forțelor ucrainene din regiunea Donețk pentru a crea o „zonă economică liberă” în părțile din estul Ucrainei controlate de Kiev pe care Moscova dorește să le controleze. „Ei o văd ca pe retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk, iar compromisul ar fi că trupele rusești nu vor intra în această parte”, a explicat Zelenski.
Principalele puncte de dezacord rămân controlul regiunii Donețk din Donbas și viitoarea guvernare a centralei nucleare de la Zaporojie, aflată în prezent sub control rusesc.
Planul de pace în 20 de puncte
Cadrul general de pace include documentul de 20 de puncte, alături de documente separate privind garanțiile de securitate și reconstrucția Ucrainei. Propunerea actuală revizuiește un proiect american anterior de 28 de puncte, considerat a fi favorabil Rusiei.
Potrivit unor diplomați europeni familiarizați cu conținutul documentului, propunerea include:
- Crearea unei zone demilitarizate de-a lungul liniei de contact
- Garanții de securitate pentru Ucraina în conformitate cu Articolul 5 al NATO
- Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până în 2027
- Eliminarea limbajului care interzicea vreodată Ucrainei să adere la NATO
- O plafonare a personalului militar ucrainean la 800.000 de persoane
Zelenski a afirmat că nu există un termen limită strict pentru finalizarea acordului, dar că Washingtonul „a dorit și poate încă dorește să aibă o înțelegere completă până la Crăciun”.
Secretarul general NATO avertizează asupra amenințării rusești
Tot joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că membrii alianței ar putea fi „următoarea țintă a Rusiei”, solicitând o creștere rapidă a cheltuielilor de apărare pentru a preveni un conflict pe scara celor trăite de generațiile anterioare.
„Trebuie să fim pregătiți pentru că conflictele nu mai sunt purtate la distanță. Conflictul este la ușa noastră”, a spus Rutte într-un discurs la Conferința de Securitate de la München, organizată la Berlin. „Rusia a readus războiul în Europa și trebuie să fim pregătiți pentru scara războiului pe care bunicii și străbunicii noștri l-au îndurat.”
Rutte a avertizat că „Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în cinci ani”. El a adăugat că Trump „este singurul care îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor” și a îndemnat aliații să continue presiunea asupra Rusiei pentru a testa dacă liderul de la Kremlin „chiar vrea pace”.
Pierderile masive de pe ambele fronturi
Cifrele menționate de Trump privind cele 25.000 de morți într-o singură lună subliniază intensitatea conflictului. Potrivit estimărilor serviciilor de informații britanice din octombrie 2025, Rusia a suferit aproximativ 1.118.000 de victime, inclusiv morți și răniți, de la începutul invaziei.
O analiză publicată de The Economist în octombrie 2025 estimează că pierderile totale ale Rusiei au crescut cu 60% de la începutul anului, cu peste 100.000 de soldați uciși doar în 2025. Rata ar fi de aproximativ cinci soldați ruși uciși pentru fiecare soldat ucrainean.
Președintele Zelenski a declarat în februarie 2025 că Ucraina a suferit peste 46.000 de morți și 380.000 de răniți de la începutul invaziei rusești.
Context. Un război în al patrulea an
Conflictul ruso-ucrainean se apropie de aproape patru ani de la escaladarea majoră din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă. În ciuda multiplelor runde de negocieri și a diferitelor propuneri de pace, părțile rămân distanțate pe probleme fundamentale precum controlul teritorial și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Pentru România, ca membru NATO la granița estică a alianței, aceste evoluții au implicații directe. Avertismentele lui Rutte subliniază necesitatea ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, în condițiile în care SUA își reevaluează angajamentele globale. România și-a asumat creșterea cheltuielilor de apărare și găzduiește trupe și echipamente NATO ca parte a posturii întărite a alianței pe flancul estic.
Diplomația intensă din ultima perioadă sugerează că administrația Trump încearcă să forțeze obținerea unui acord înainte de sfârșitul anului, dar diferențele substanțiale dintre pozițiile părților fac ca o rezolvare rapidă să fie incertă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyDacia Striker concurează cu Skoda Octavia Combi printr-un preț de pornire sub 25.000 de euro
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaDurerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțios
News24Traian Băsescu anticipează că AUR va pierde susținere în sondaje
Dolce SportDjokovic îl învinge pe Zverev și depășește recordul lui Nadal cu 32 de victorii fără eșec la Beijing
