Donald Trump a mai primit un refuz. Sec. Grecia se alătură listei tot mai lungi de state europene care spun pas invitației la controversatul său Consiliu pentru Pace. Prima reuniune e programată pe 19 februarie, dar bilanțul arată rău pentru fostul președinte: refuzurile sunt acum duble față de acceptări, adâncind o fisură transatlantică evidentă, relatează Digi24.

Anunțul a venit direct de la Atena. Fără ocolișuri. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, a închis orice speculație. Ziarul grec Ekathimerini, citat de Digi24, a transmis răspunsul diplomatic la invitația de la Washington: „Nu se află în programul prim-ministrului” Kyriakos Mitsotakis. Un mod elegant de a spune nu, dar un nu ferm.

Clubul refuzurilor: Cine sunt cei 10 care i-au întors spatele lui Trump

Grecia nu e deloc singură. S-a alăturat unui grup solid de națiuni europene, multe dintre ele piloni ai UE și NATO, care au refuzat elegant invitația. Pe lista celor care au spus „pas” se află greii continentului, Franța și Germania. Chiar și Marea Britanie, un aliat istoric al Americii.

Lista continuă. Statele nordice, Norvegia și Suedia, recunoscute pentru diplomația lor calculată, s-au retras. La fel și Slovenia și Belgia. Și, deloc surprinzător, Ucraina. Liderul său, Volodimir Zelenski, deși popular în SUA, privește cu neîncredere orice mișcare a lui Trump. Acum, cu decizia Greciei, clubul scepticilor a ajuns oficial la zece membri.

Cine a spus DA? Lista scurtă și surprinzătoare a celor 5 aliați

În cealaltă tabără, lucrurile stau diferit. Grupul e mai mic, mai pestriț. Cinci țări au răspuns afirmativ. Printre ele, Ungaria lui Viktor Orbán, un suporter vocal al lui Trump. Lângă Budapesta s-au așezat și alte state din zonă: Bulgaria, Albania și Kosovo.

Poate cel mai neașteptat nume este însă Belarus. Un aliat de neclintit al Rusiei, condus de Aleksandr Lukașenko. Prezența sa ridică mari semne de întrebare despre scopul real al acestui consiliu, transformând totul într-o adunare a contrastelor. Coincidență? Greu de crezut.

Poziția României: Iohannis așteaptă lămuriri înainte de un răspuns

Unde e România în toată povestea asta? Așteaptă. Președintele Klaus Iohannis a confirmat că a primit invitația, dar a ales prudența. Într-o declarație de joi seară, a spus clar că o decizie va veni abia după ce americanii oferă mai multe detalii. Bucureștiul vrea să știe exact care va fi „statutul pe care îl va avea la această reuniune”. Logica e simplă: nu se aruncă nimeni cu capul înainte.

Atitudinea asta reflectă scepticismul general din Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a pus la îndoială toată inițiativa, îngrijorat de „puterile practic nelimitate ale președintelui SUA în cadrul Consiliului pentru Pace”. Prea multă putere într-o singură mână.

Ce vrea să fie, de fapt, acest Consiliu pentru Pace?

La început, proiectul suna altfel. Un „organism format dintr-un grup restrâns de lideri” care să supravegheze un armistițiu în Fâșia Gaza. O misiune clară, limitată. Doar că viziunea lui Donald Trump s-a schimbat pe parcurs.

Fostul președinte a lăsat să se înțeleagă că organizația ar putea deveni ceva mult mai mare. Un fel de for global de rezolvare a conflictelor, evident sub conducerea sa. Această ambiție, plus lipsa detaliilor și lista ciudată de participanți, a stârnit mai degrabă rezerve decât aplauze în Europa. Prima reuniune, cea de pe 19 februarie, ne va lămuri dacă proiectul are viitor sau e doar teatru politic.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Consiliul pentru Pace Kyriakos Mitsotakis