UE deblocheaza 90 miliarde euro pentru Ucraina. Dar adevarata problema abia acum incepe

Uniunea Europeana a deblocat in sfarsit imprumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, insa euforia liderilor reuniti in Cipru a fost de scurta durata. Odata ce paharele au fost ciocnite, pe masa au aparut provocarile reale: aderarea Kievului la UE, o clauza de aparare comuna, protejarea in fata consecintelor economice ale razboiului din Iran si, si un buget colosal de 1.800 de miliarde de euro de negociat pentru urmatorii sapte ani.

Bucurie de moment la Ayia Napa

Vestea buna a venit joi. Dupa luni de intarzieri cauzate in principal de intransigenta premierului ungar Viktor Orbán, tara sa si Slovacia si-au retras pana la urma veto-ul asupra fondurilor pentru Ucraina, convenite inca din decembrie. pe langa asta UE a aprobat si a 20-a runda de sanctiuni impotriva Rusiei. Un diplomat prezent la discutii a remarcat ca Volodimir Zelenski, presedintele ucrainean care s-a alaturat discutiilor, parea mai vesel decat fusese in ultimele luni.

Numai ca sarbatoarea va fi scurta. Pe bune, cum ar putea fi altfel?

Aderarea Ucrainei. Un drum plin de spini

Urmatorul punct fierbinte de pe agenda este cum, cand si daca natiunea macinata de razboi va intra in clubul european. Desi calea pare putin mai usoara acum ca Orbán este pe picior de plecare dupa o infrangere electorala brutala, lucrurile stau putin diferit. Apeleturcoaz din statiunea cipriota nu au putut ascunde fracturile din interiorul blocului.

In timp ce premierul estonian Kristen Michal a declarat reporterilor ca favorizeaza „accelerarea” aderarii Ucrainei, omologul sau croat, Andrej Plenković, aproape ca a ras la ideea ca Kievul s-ar putea alatura prea curand. „Nu cred că este realist ca acest lucru să se întâmple la 1 ianuarie ’27”, a spus el. Plenković a adaugat ca țara sa, Croatia, care a devenit cel mai nou membru al blocului in 2013, „a fost relativ rapidă” să facă acest lucru și tot a durat „șase ani de negocieri”.

Iar abordarea presedintelui francez Emmanuel Macron a sunat din nou diferit. Potrivit acestuia, este „important să oferim un calendar precis Ucrainei și Moldovei”. Ani la rand, daca a existat vreo unitate in UE, aceasta a fost in lupta impotriva lui Orbán. Acum ca el a disparut (a si lipsit de la ceea ce ar fi fost ultimul sau summit), chiar si iluzia acestui front comun s-a evaporat. „Liderii care se opun aderării Ucrainei la UE nu se mai pot ascunde în spatele poziției lui Orbán”, a declarat un oficial UE implicat direct in discutii.

Ce facem cu apararea comuna

Si pe frontul apararii, liderii se ciocnesc in culise, desi incearca sa nu o arate. Cu razboiul din Orientul Mijlociu inca nerezolvat, Nikos Christodoulides, presedintele Ciprului (tara care nu este membra NATO si care a fost lovita de drone Shahed la inceputul conflictului din Iran), a incercat sa directioneze conversatia catre securitatea blocului. Pentru tarile europene din afara aliantei transatlantice, sau pentru cele nelinistite de declaratiile lui Donald Trump, Articolul 42.7, putin folosit, devine atractiv. Acesta prevede ca, in cazul unei agresiuni armate impotriva unui stat membru, celelalte guverne trebuie sa ii vina in ajutor.

„Avem nevoie de un plan operațional”, a insistat Christodoulides, adaugand ca UE trebuie sa stabileasca „ce se va întâmpla în cazul în care un stat membru decide să activeze articolul specific”. Un inalt oficial cipriot a dezvaluit ca presedintele dorea sa prezinte un plan pentru operationalizarea articolului. „Ar putea fi ceva asemănător cu activarea mecanismului de protecție civilă al UE, care permite oricărei țări lovite de un dezastru să solicite asistență de urgență”, a spus oficialul. „Nu va fi gata după acest summit, dar pregătirea ar trebui să înceapă.”

Discutia a ramas insa la suprafata. Trei diplomati au confirmat ca dezbaterea s-a concentrat mai mult pe geopolitica si preturile la energie, iar discutia despre Articolul 42.7 „a fost menționată ca parte a discuției mai largi” de catre Christodoulides.

Razboiul altora si problemele noastre

Intr-un semnal al mizei uriase, Christodoulides a argumentat ca nu poate exista pace in Orientul Mijlociu fara Europa. „Nu putem ajunge la o dezescaladare în Iran fără participarea activă a Uniunii Europene”, a declarat el. Si totusi, multi lideri europeni sunt inca reticenti sa se implice serios in conflict, sentimentul predominant la Bruxelles fiind ca, pur si simplu, nu este razboiul Europei.

In tot acest timp, Donald Trump declara joi ca a ordonat Marinei americane sa „traga si sa ucida” cu „zero ezitare” ambarcatiunile care plaseaza mine in Stramtoarea Ormuz. Liderii europeni au ocolit subiectul.

Pentru ei, cina de joi a fost mai mult despre a stabili cursul pentru urmatoarele luni. Premierul belgian Bart De Wever a spus ca, desi lucrurile ar putea deveni ceva mai line fara bataiosul Orbán, „există și alte țări în Europa cu lideri care nu sunt întotdeauna de acord cu” consensul european. De Wever a concluzionat ca este „ușor supraestimat” cat de fluide vor fi summiturile europene fara Orbán la masa.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRolls-Royce începe 350 de săptămâni de teste pentru Project Nightingale, electricul produs în 100 de exemplareBravonetPulp revine cu un documentar, iar Jarvis Cocker dezvăluie planul scris la 12 sau 13 aniLyla4 tendințe de la New York Fashion Week care schimbă o ținută simplă în toamna 2026Revista IoanaCalciul și vitamina D aduc beneficii mici sau inexistente contra fracturilor, arată 69 de studiiNews24Școlile pot recruta studenți și pensionari pentru orele rămase neacoperiteDolce SportFC Porto a câștigat O Classico cu 3-1 și are maximum de puncte după șapte etape