Elveția va reînvia discuțiile cu UE privind strângerea legăturilor

Elveția a anunțat intenția de a relua negocierile diplomatice cu UE după o pauză de doi ani care a stârnit îndoieli cu privire la viitoarea relație economică și politică a țării cu UE.

Berna a spus că autorizează diplomații să pregătească un mandat formal de negociere pentru redeschiderea discuțiilor în această vară asupra unui acord care ar putea stabiliza relațiile comerciale în schimbul unor concesii asupra suveranității elvețiene.

„Există un impuls pozitiv în discuțiile dintre Elveția și UE la nivel tehnic, diplomatic și politic”, a spus guvernul miercuri.

Oficialii elvețieni propun un acord „pachet” care să reunească mai multe tratate decât un cadru universal. Eforturile de a crea un „acord-cadru” cuprinzător care a reelaborat o serie de tratate cu Bruxelles-ul într-un singur text s-au prăbușit în mai 2021, când Berna a anunțat brusc că abandonează procesul.

Descoperirea a avut loc la începutul acestei luni, după o vizită în capitala Elveției a vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru relațiile cu Elveția. El a fost de acord să renunțe la formatul general pentru discuții.

„Salutăm impulsul pozitiv către modernizarea relațiilor UE-Elveția”, a declarat miercuri Balazs Ujvari, purtătorul de cuvânt al Comisiei. „Obiectivul nostru rămâne același: să îmbunătățim relațiile UE-Elveția într-un mod care să reflecte integrarea profundă a Elveției în piața unică a UE, cu condiții echitabile ca piatră de temelie.”

Încălcarea din 2021 a pregătit terenul pentru o „swexit cu mișcare lentă”, deoarece acordurile individuale în domenii precum reglementarea medicală, echivalența financiară și standardele de inginerie au expirat.

Negocierile-cadru, care se prelungiseră timp de șapte ani, au fost considerate de mulți din Berna ca o încercare de a înarma Elveția în mari concesii, deoarece UE încerca să-și consolideze autoritatea cu statele vecine. Într-un referendum din 2020, 38% dintre alegătorii elvețieni au susținut scoaterea țării din zona Schengen fără pașapoarte.

Între timp, la Bruxelles, negocierile au fost văzute ca o modalitate de eficientizare a viitoarelor relații UE-Elveția și de rectificare a concesiunilor disproporționate acordate țării ca urmare a negocierilor anterioare fragmentate.

O țară cu puțin mai puțin de 9 milioane de locuitori, Elveția este al patrulea partener economic al UE, după China, SUA și Marea Britanie, cu un comerț bilateral anual în valoare de 280 de miliarde de euro anul trecut.

Berna a ignorat orice consecință a eșecului discuțiilor-cadru. Un tratat privind recunoașterea reciprocă a standardelor privind dispozitivele medicale a expirat, precum și recunoașterea UE a instrumentelor tranzacționate la bursele financiare elvețiene, dar majoritatea celor 120 de acorduri individuale cu Bruxelles-ul sunt încă în vigoare.

Dar rezistența economică a Elveției poate să nu dureze. Țara are nevoie urgentă de un acord de comercializare a energiei electrice și a energiei electrice cu Europa, subliniază economiștii, după cum au subliniat fluctuațiile extreme ale prețului energiei din acest an, iar universitățile elvețiene solicită acces la programul de finanțare Orizont al UE.

Ujvari a spus că un nou acord „va ajuta la deblocarea întregului potențial al cooperării noastre, inclusiv în alte domenii, cum ar fi electricitatea, sănătatea și siguranța alimentară”.

Consiliul Federal, organismul executiv al Elveției, a declarat într-o declarație că speră într-un rezultat reciproc avantajos pentru „abordarea pachetului” care este adoptată în runda de negocieri revigorată.

Consiliul a declarat că a făcut progrese semnificative în obținerea sprijinului intern pentru discuții. Vinerea trecută, cele 26 de cantoane ale țării au convenit asupra unei abordări comune a politicii europene, dând undă verde mișcării Bernei.

Dar cel mai mare partid politic din Elveția, SVP populist de dreapta, a spus că guvernul „ia oamenii drept proști”. Negocierea propusă este „vin vechi în sticle noi”, a spus miercuri, promițând „se opune cu hotărâre” oricăror concesii asupra suveranității constituționale elvețiene.

Berna a declarat că a conceput o serie de politici tehnice „suplimentare” și măsuri legislative pe care le-ar putea implementa la nivel intern pentru a ameliora efectele regulilor mai laxe cerute de Bruxelles privind protecția salariilor, ajutorul de stat, imigrația și subvențiile economice.

Šefčovič a avertizat că există încă diferențe mari între cele două părți, în special respectarea de către Elveția la regulile pieței unice.

Sursa – www.ft.com