Andrei Lazăr și Filip Tiron, elevi ai Colegiului Național „Grigore Moisil” din București, au construit submarinul autonom AQUAS și au încheiat pe locul al II-lea secțiunea Roboți a Olimpiadei Naționale de Inovare și Creație Digitală InfoEducație 2026, devenind vicecampioni naționali, potrivit Stiripesurse. Robotul poate naviga autonom, evita obstacole și colecta date despre calitatea apei.

AQUAS a fost dezvoltat pentru explorarea și monitorizarea mediului subacvatic. Proiectul a presupus luni de documentare, proiectare mecanică, electronică, programare și testare.

AQUAS a câștigat prezentarea proiectelor și s-a calificat în Open

În prima etapă a competiției, cei doi elevi și-au prezentat proiectul în fața juriului și au explicat componentele hardware și software. AQUAS a obținut locul I la proba de prezentare a proiectelor.

Rezultatul i-a calificat în secțiunea Open, rezervată celor mai bine clasate cinci echipe din secțiunea Roboți. În această etapă, finaliștii au trebuit să programeze rapid o dronă pentru un traseu stabilit de organizatori.

Finaliștii au avut aproape 20 de ore pentru a programa o dronă

În seara zilei de 26 iulie, la ora 21:00, cele cinci echipe finaliste au primit tema competiției. Au avut timp până pe 27 iulie, la ora 17:00, pentru a programa drona să execute autonom traseul și să respecte cerințele tehnice și de precizie.

Andrei Lazăr și Filip Tiron au obținut locul al doilea în proba Open. După cumularea rezultatelor, echipa AQUAS a încheiat competiția pe locul al II-lea la nivel național în secțiunea Roboți.

AQUAS folosește senzori pentru navigare și măsurarea apei

Potrivit documentației proiectului, submarinul poate măsura temperatura, pH-ul, turbiditatea și concentrația de solide dizolvate din apă. Sistemul poate realiza și o cartografiere tridimensională orientativă a zonei explorate.

În interiorul robotului se află un Raspberry Pi 4 și trei module ESP32, care gestionează componente diferite ale sistemului. Deplasarea este asigurată de trei motoare brushless destinate funcționării sub apă, iar senzorii ultrasonici detectează obstacolele apropiate.

Software-ul a fost dezvoltat în Python și C++. Controlerele PID, adică sisteme folosite pentru stabilizarea orientării, contribuie la menținerea direcției robotului. Un sistem de balast de aproximativ cinci litri permite modificarea adâncimii de deplasare.

Documentația proiectului arată că AQUAS a fost conceput să opereze la o adâncime de până la aproximativ cinci metri. Datele colectate în timpul misiunilor pot fi stocate și analizate ulterior printr-o platformă dedicată.

Proiectul poate fi folosit pentru măsurători în zone acvatice

În forma prezentată la competiție, AQUAS rămâne un proiect educațional. Funcțiile sale sunt descrise ca posibile soluții pentru măsurători în lacuri, râuri sau alte zone acvatice și pentru inspecții preliminare în locuri greu accesibile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Andrei Lazăr AQUAS Colegiului Național „Grigore Moisil” Filip Tiron InfoEducație 2026