Descoperire arheologică revoluționară în Australia: Cel mai vechi topor uman
O unealtă cu o vechime de până la 49.000 de ani
arheologii din Australia au identificat ceea ce ar putea fi cel mai vechi topor fabricat de om, oferind dovezi că dezvoltarea acestui tip de unealtă a avut loc cu aproximativ 10.000 de ani mai devreme decât se estima anterior. Studiul,publicat în revista „Australian Archaeology”,a fost preluat de agenția Xinhua.
Detalii despre descoperire
Fragmentul a fost găsit în regiunea Kimberley din Australia de Vest și datează între 45.000 și 49.000 de ani. Această unealtă mică este cu un deceniu mai veche decât cele mai vechi artefacte cunoscute anterior, care au fost descoperite în nordul Australiei în anul 2010.
Implicații asupra abilităților aborigenilor australieni
Sue O’Connor, profesoară la Australian National University School of Culture, History and Language și una dintre cercetătoarele implicate în descoperire, a subliniat că aceste topoare erau utilizate și în Japonia acum aproximativ 35.000 de ani; totuși, majoritatea altor regiuni ale lumii au început să folosească astfel de unelte odată cu apariția agriculturii acum circa 10.000 de ani.
Aceasta sugerează că aborigenii australieni, care sunt considerați a fi ajuns pe continent acum între 50.000 și 55.000 de ani, aveau deja tehnici avansate pentru fabricarea uneltelor mult înaintea altor culturi.
O’Connor a menționat că artefactele din piatră australiene au fost adesea percepute ca fiind rudimentare: „Dar această descoperire demonstrează clar complexitatea acestor topoare fabricate înaintea oricăror alte exemple similare din lume.”
metodologia cercetării
Fragmentele au fost inițial găsite încă din anii ’90; totuși, reexaminarea lor s-a realizat abia în anul 2014 cu ajutorul profesorului Peter Hiscock de la universitatea din Sydney pentru validarea datelor obținute prin analizele radiocarbon.
Echipa lui Hiscock a efectuat teste pe stratul sedimentar unde fusese găsit fragmentul toporului și l-a datat între anii 43.941 – 48.875 î.Hr., confirmând astfel vârsta sa remarcabilă.
Hiscock a explicat că forma artefactului nu putea fi rezultatul unui proces natural: „Un om trebuia să-i confere formă prin șlefuirea pe o stâncă moale.” El însuși a demonstrat acest lucru folosind bazalt similar pentru comparație: „A durat aproximativ 800 mișcări duble pentru a atinge aceeași netezime ca cea observată pe fragment,” concluzionând că aceasta nu este o întâmplare accidentală.
Această descoperire subliniază importanța studiilor arheologice asupra istoriei umanității și contribuie semnificativ la cunoașterea evoluției culturale ale popoarelor indigene australiane.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBizzarrini GT America cu 5.452 km intră la licitație și ar putea ajunge la 500.000 de dolari
BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții azi
LylaUn scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale
Revista IoanaPilaful turcesc se fierbe 12 minute și se odihnește 15 minute. Cum îl prepari cu orzo și unt
News24Călin Georgescu contestă sechestrul asupra vilei din Mogoșoaia. Procesul începe pe 7 octombrie
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive