Gunoiul banal de pe jos ar putea alimenta viitorul. Nu, nu e un scenariu SF. E realitatea dintr-un laborator chinezesc, unde o echipă de cercetători a găsit o soluție uimitoare: transformă mucurile de țigară, o adevărată plagă a poluării globale, în componente care stochează energie, relatează Mediafax.

Descoperirea deschide o poartă nesperată pentru reciclarea acestor deșeuri omniprezente. Ideea aparține unor oameni de știință de la Universitatea din Henan. Ei s-au uitat la munții de chiștoace și au văzut altceva. Nu gunoi, ci o resursă valoroasă, încă nefolosită.

O problemă globală, ascunsă la vedere

Le vezi peste tot. Pe trotuare, prin parcuri, pe plaje. Mucurile de țigară par mici și nevinovate, dar sunt o bombă toxică la scară largă, iar Organizația Mondială a Sănătății a tras semnale de alarmă repetate. Nu vorbim de simple bucăți de hârtie. Filtrul e făcut din acetat de celuloză. Adică plastic.

Aici începe coșmarul. Unui singur chiștoc îi ia ani întregi să dispară, timp în care varsă în pământ și în apă un cocktail toxic de nicotină, metale grele și alte chimicale. Microplasticele rămase contaminează totul pentru zeci de ani. Ironia sorții… un produs nociv pentru om otrăvește planeta mult după ce țigara s-a stins.

Și cum milioane de oameni fumează zilnic, volumul deșeurilor e astronomic. O problemă de poluare uriașă.

De la gunoi la ‘cărbune’ high-tech. Cum funcționează?

Cercetătorii chinezi au atacat exact problema: celuloza din filtru. Au pus la punct un proces ingenios, în doi pași, prin care transformă gunoiul în electrozi de înaltă performanță.

Primul pas sună aproape a rețetă de bucătărie. Mucurile de țigară ajung într-o „oală sub presiune” specială, unde sunt tratate pentru a deveni un material solid, un fel de cărbune din apă numit tehnic hidrocarbon. Practic, structura de bază a celulozei este reconfigurată într-o formă mult mai utilă.

Apoi vine pasul doi. Hidrocarburile obținute se amestecă cu hidroxid de potasiu (KOH) și se bagă într-un cuptor special. Fără oxigen, la temperaturi foarte înalte. Ce iese de acolo? Un material de carbon cu o structură internă plină de pori microscopici, perfectă pentru a înmagazina și elibera rapid sarcini electrice.

Mai mult decât o simplă baterie

Ce se obține nu e o baterie obișnuită. E o componentă cheie pentru supercondensatoare. Ce-s alea? Gândește-te la niște dispozitive care pot stoca și descărca energie mult mai repede ca bateriile normale. Nu țin curentul la fel de mult, dar pentru șocuri de putere, rapide și intense, sunt imbatabile.

Materialul ăsta din chiștoace devine un ajutor de nădejde pentru sistemele energetice. De exemplu, poate stabiliza rețelele electrice când consumul explodează sau poate da mașinilor electrice acel „șut” de putere la accelerare. E piesa de puzzle care face bateriile actuale mai bune, mai stabile.

Provocarea realității. Va funcționa în afara laboratorului?

O idee de geniu în laborator nu înseamnă automat un succes industrial. Asta e clar. Acum urmează testul suprem pentru echipa de la Universitatea din Henan: trebuie să arate că procesul lor e rentabil și eficient la scară mare, când lucrezi cu tone de deșeuri, nu cu câteva grame.

Sunt necesare teste pe scară largă. Mult mai largă. Întrebarea cheie e simplă: poate fi procesul adaptat pentru producție de masă? E profitabil să aduni și să procesezi miliarde de chiștoace? Mai sunt obstacole, desigur. Dar primul pas, unul uriaș, a fost făcut. O soluție pentru două probleme gigantice, poluarea și energia, s-ar putea să fie chiar la picioarele noastre.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
baterii inventie mucuri de tigara