Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google
În 2025, pe ecranele statisticilor europene apare un contrast greu de ignorat: România are internet în 95,47% din gospodării, peste media UE de 94,76%, dar numai 31,84% dintre persoanele între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază sau peste acest nivel. Pentru companii, asta înseamnă că infrastructura există, însă utilizarea productivă a ei rămâne limitată exact în zona care contează pentru automatizare, servicii digitale și adopția de software.
Față de Țările de Jos, care conduc clasamentul cu 83,61%, România operează la un nivel mult mai redus al competențelor digitale; și chiar Bulgaria, următoarea clasată după România, este la 38,26%. Diferența schimbă lectura indicatorului de conectivitate: o piață bine cablată nu livrează automat o piață capabilă să lucreze eficient cu instrumente digitale, să verifice informații online, să creeze conținut, să comunice digital în mod structurat sau să rezolve probleme cu ajutorul tehnologiei.
Costul economic al acestui decalaj se vede în productivitate și în viteza de adoptare. Lipsa competențelor digitale avansate împiedică folosirea eficientă a instrumentelor digitale în servicii publice, educație, muncă și activități curente, iar pentru antreprenori și investitori reduce capacitatea de adaptare la o economie în care procesele, relația cu clienții și analiza datelor se mută tot mai mult online.
Accesul la internet a avansat rapid, dar capitalul uman digital a rămas în urmă
România a urcat constant la conectivitate în ultimii cinci ani. Ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut de la 86,24% în 2020 la 95,47% în 2025, adică aproape 10 puncte procentuale în plus. În aceeași perioadă, utilizarea efectivă a internetului a ajuns la 93,15% din populație, de la 78,46% în 2020.
Și segmentul celor complet excluși digital s-a restrâns puternic. Ponderea persoanelor care nu utilizaseră niciodată internetul a coborât la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020. Pentru piață, acesta este un semnal favorabil pe distribuție și acces, pentru că baza de utilizatori conectați s-a lărgit clar.
Problema apare însă la valorificare. Potrivit Playtech, competențele digitale măsurate de Eurostat nu se reduc la simpla prezență online, ci includ găsirea și verificarea informațiilor, comunicarea prin mijloace digitale, crearea de conținut, siguranța în mediul digital și rezolvarea problemelor folosind tehnologia. Aici se rupe lanțul economic dintre rețea, utilizare și randamentul real al digitalizării.
Decalajul reduce randamentul investițiilor în tehnologie
Pentru mediul de afaceri, combinația dintre infrastructură bună și competențe slabe mută presiunea dinspre conectare spre formarea forței de muncă și simplificarea produselor digitale. O companie poate lansa mai ușor servicii online într-o piață în care 93,15% din populație folosește internetul, dar poate întâmpina o absorbție mai lentă dacă doar 31,84% dintre oameni ating nivelul de competențe digitale de bază sau superior.
Efectul se vede și în tehnologiile mai avansate. România a înregistrat anterior o rată de numai 5,2% dintre companii care utilizează inteligența artificială, sub media europeană, iar noua statistică întărește aceeași problemă structurală: infrastructura digitală poate susține adopția, însă pregătirea utilizatorilor și a angajaților rămâne un factor de limitare pentru scalare, productivitate și inovație.
Pentru investitorii în tehnologie, tabloul este mixt. Rețeaua de internet și gradul ridicat de conectare reduc bariera de intrare pentru servicii digitale, comerț online sau aplicații bazate pe cloud, dar cel mai slab nivel al competențelor digitale din UE crește riscul de execuție comercială, de onboarding mai lent și de utilizare superficială a produselor software. În practică, avantajul infrastructurii nu se transformă integral în venituri sau eficiență operațională.
Următoarea etapă a digitalizării se mută de la rețea la utilizare
În 2025, România nu mai are problema principală a accesului. Cu 95,47% dintre gospodării conectate și 93,15% din populație activă online, următoarea presiune pentru companii, antreprenori și investitori se mută pe competențe, adică exact pe capacitatea de a transforma conexiunea la internet în muncă mai eficientă, servicii mai bune și adopție reală de tehnologie la scară largă.
Citește și:
- Veniturile gospodăriilor au urcat la 9.399 lei în 2025. De ce consumul de bază absoarbe aproape tot câștigul?
- Gospodăriile câștigă mai mult, dar cheltuielile absorb avansul. Ce este în joc pentru consum, economisire și creditare
- Polonia depășește încă patru state UE la prosperitatea gospodăriilor. Cum se schimbă harta regională a investițiilor
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Comisia Europeană suplimentează cu 130 de milioane de euro apărarea frontierelor împotriva dronelor
Dolce SportDjokovic va juca pentru trofeu la Beijing după descalificarea lui Medvedev, care a lovit un spectator cu mingea
GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaVitamina D în sezonul rece. Când este indicat suplimentul de 10 micrograme pe zi și ce limite să respecți
Revista IoanaCum îți amenajezi grădina lângă nucul negru, ca să eviți ofilirea legumelor și să alegi plante tolerante