Produsul intern brut al României ar putea înregistra o creștere de până la 40 miliarde de euro pe termen lung, dacă industria de tehnologie accelerează tranziția de la modelul actual, bazat predominant pe servicii de outsourcing, către dezvoltarea de produse proprii și inovație. Cifrele prezentate miercuri, 13 mai 2026, în cadrul evenimentului ANIS International Summit 2026, indică un potențial major pentru ecosistemul de business local. Atingerea unui nivel de inovare comparabil cu cel al Poloniei ar genera peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 miliarde de euro sub formă de venituri fiscale suplimentare la bugetul de stat.
Erodarea modelului actual și riscul încetinirii creșterii
În prezent, sectorul IT&C generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională și produce anual o cifră de afaceri de aproximativ 24 miliarde de euro. Iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii ale economiei românești. Numai că avantajele competitive care au susținut acest ritm accelerat încep să se erodeze vizibil sub presiunea costurilor operaționale în creștere și a lipsei de produse cu valoare adăugată mare.
Fără o accelerare a investițiilor în inovare și în proprietate intelectuală proprie, ritmul de creștere al industriei ar putea încetini drastic, de la aproximativ 17% anual în perioada 2021, 2023 la doar 2% anual. Această decelerare vine pe fondul îngustării marjelor de profit, al deficitului de competențe și al competiției regionale acerbe, într-un context global dominat de adopția accelerată a inteligenței artificiale. Așa cum arată o analiză publicată recent de Economica, piața locală nu duce lipsă de talent tehnic brut, ci de mecanisme financiare capabile să transforme această capacitate în produse scalabile la nivel global.
Blocajele structurale și nevoia de finanțare a inovației
Dincolo de cifrele macroeconomice generale, radiografia pieței scoate la iveală o serie de blocaje structurale severe pentru companiile de tehnologie. Investițiile private în cercetare și dezvoltare stagnează la aproximativ 0,3% din PIB, plasând România printre țările cu cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.
Cum se reflectă concret această subfinanțare cronică în planurile de dezvoltare ale companiei dvs.?
În practică, accesul la finanțare pentru prototipuri și validarea timpurie a produselor este sever limitat. În schimb, dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân procese lente și dificil de scalat pe piețele externe. Datele confirmă că nivelul de colaborare dintre marile corporații, start-up-uri și mediul academic este mult sub media altor economii din Europa Centrală și de Est, în timp ce adopția digitală în rândul întreprinderilor mici și mijlocii rămâne la un nivel extrem de redus.
Cifrele descriu o realitate dură pentru antreprenorii locali.
Chiar și într-un scenariu conservator, aliniat la evoluția sectorului IT din Cehia, economia națională ar putea adăuga aproximativ 6 miliarde de euro la produsul intern brut și peste 45.000 de locuri de muncă indirecte, conform studiului „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Fereastra de oportunitate și foaia de parcurs pentru companii
Documentul lansat la București propune o foaie de parcurs etapizată, construită pe exemple de succes din economii comparabile din regiune. Prima etapă a acestei tranziții pune accentul pe stimularea dezvoltării de produse prin granturi de tip proof-of-concept, mecanisme accelerate de protejare a proprietății intelectuale și crearea unei infrastructuri comune pentru tehnologii avansate (precum AI și IoT – internetul lucrurilor). Instrumentele fiscale mai accesibile pentru cercetare și dezvoltare reprezintă pilonul central al acestei strategii de transformare a modelului de afaceri.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, a declarat Corina Vasile, director executiv al ANIS.
A doua etapă a strategiei vizează competitivitatea internațională prin extinderea accesului la capital de creștere și stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate strict spre tehnologie. Organizația patronală, care reprezintă interesele industriei de peste 25 de ani și reunește peste 130 de companii membre, solicită consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
Datele complete privind volumul exporturilor de servicii digitale și impactul lor direct asupra balanței comerciale vor fi detaliate în următorul raport lunar al Institutului Național de Statistică, programat pentru publicare în a doua jumătate a lunii viitoare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPermisul se suspendă de la 51 km/h peste limită. La 71 km/h în plus, șoferul pierde imediat dreptul de a conduce
BravonetAdela Popescu îl ținea de degetul mic de la picior pe Radu Vâlcan ca să afle adevărul, din gelozie
LylaDupă o pauză de sport, poți reînvăța mișcările mai repede. Cum revii fără să forțezi de la început
Revista IoanaPelicula capsulelor de spălat vase se dizolvă în apă. Ce înseamnă asta și cum le folosești
News24Tunelurile A1 Margina-Holdea au fost străpunse. Circulația fără întrerupere între Boița și Nădlac este estimată pentru prima jumătate a anului viitor
Dolce SportRomânia conduce Indonezia cu 2-0 după prima zi a întâlnirii de la Jakarta
