Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Decline Demografic în România: O Analiză a situației Populației în 2021

Populația Rezidentă și Declinele Anterioare

La începutul anului 2021, România avea o populație rezidentă de aproximativ 19,2 milioane de locuitori. Comparativ cu anul anterior,țara a înregistrat o scădere semnificativă de 143.000 de persoane. Această tendință negativă a fost cea mai pronunțată dintre cele nouă state membre ale Uniunii Europene care au experimentat un declin demografic, incluzând Bulgaria, Croația și Germania.

Cauzele Scăderii Populației

Declinul natural al populației s-a accentuat din cauza creșterii numărului de decese (120.000) și a migrației externe nete negative (23.000). De asemenea, restricțiile impuse pentru circulația persoanelor din cauza pandemiei au dus la o reducere drastică a migrației externe.

Datele Institutului Național de Statistică arată că între ianuarie și septembrie 2021 s-a observat un declin natural mai mare decât în aceeași perioadă din anul precedent: -91.000 față de -66.000 locuitori.

Proiecții pentru Finalul Anului

Dacă trendul declinului natural se menține până la sfârșitul anului, scadența totalizată ar putea ajunge la aproximativ 140.000 de locuitori pentru întreg anul 2021 – o cifră alarmantă având în vedere dimensiunea populației naționale.

Impactul Regional al Crizei Demografice

Analiza pe localități relevă amploarea crizei demografice cu care se confruntă România: doar în 244 dintre cele peste 3.100 localități s-a observat o creștere naturală a populației; majoritatea localităților (92%) au avut un număr mai mare de decese decât nașteri, rezultând într-un declin total aproape echivalent cu -126.000 locuitori.

În plus, datele indicau că numărul decedaților depasește pe cel al nasterilor într-un număr semnificativ crescut de localități – inclusiv cazuri extreme unde raporturile erau chiar și mai mari decât șapte decese per naștere.

Regiuni Afectate

Toate județele României au suferit un regres demografic variind între câteva sute până la mii de persoane; Capitala București fiind printre cele mai afectate zone cu pierderi ce depasesc patru mii locuitori.

Migrarea internă joacă un rol important în dinamica demograficării țării; astfel că schimbările domiciliare sunt esențiale pentru analiza evoluțiilor regionale ale populației.

Migrarea Interna: Tendințe și Motivații

În anul 2020,aproximativ 368.000 persoane au schimbat domiciliul; femeile reprezentând puțin peste jumătate din acest total (52%). Majoritatea acestor mutări s-au realizat între mediile urbane și rurale – reflectând tendințe economice dar şi familiale care influențează mobilitatea internelor cetățeni români.

Deși unele județe precum Ilfov sau Cluj beneficiază încăde migrație pozitivã datorită oportunităților economice disponibile acolo, alte regiuni continuã să sufere pierderi considerabile prin migrare externã sau internã fără compensare adecvatã prin influxuri populare pozitive.

Concluzie

Declinul demografic al României este alimentat atât prin scadența naturalǎ cât şi prin migrarea externǎ negativǎ şi necesită măsuri urgente pentru contracararea efectelor sale pe termen lung asupra societățîi românești.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News