România și digitalizarea: progrese limitate în comparație cu Uniunea Europeană

Convergența digitală stagnează, iar decalajele se adâncesc

România a făcut progrese în utilizarea serviciilor de internet, apropiindu-se de media Uniunii Europene în ultimii cinci ani. Totuși, conform unui studiu recent realizat de INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, coordonat de Andreea Paul, țara noastră nu reușește să țină pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. De la 2014 până în 2019, decalajul dintre economia și societatea digitală din România și cele ale UE a stagnat la 16 puncte procentuale.

„În timp ce România avansează către media UE în privința utilizării internetului, competențele digitale ale populației rămân sub nivelul dorit„, a declarat Andreea Paul. Studiul evidențiază că alte state din regiune precum Croația progresează mai rapid spre standardele europene.

Definiția convergenței digitale

Convergența digitală implică reducerea diferențelor în ceea ce privește alfabetizarea digitală a cetățenilor și integrarea tehnologiilor digitale atât în comunicarea dintre indivizi și instituții cât și în procesele economice. Această transformare este esențială pentru dezvoltarea social-economică a României.

Uniunea Europeană utilizează un indice numit DESI (Indicele Economiei și Societății Digitale) pentru a evalua progresul statelor membre. Potrivit INACO,țările care au obținut cele mai bune rezultate au integrat educația digitală transdisciplinar în majoritatea domeniilor de studiu.

Educația digitalizată: O necesitate urgentă

Expertul civic Daniela Caras subliniază că multe state europene au adoptat educația digitalizată ca parte integrantă a curriculumului școlar încă din ciclurile primare. În contrast,România oferă această educație opțional doar pentru clasele I-IV.

Ioana Enache atrage atenția asupra faptului că doar 10% din populație are competențe digitale peste nivelul de bază. „Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naționale pentru Competitivitate”, afirmând că abia s-a atins o ratǎ de 9%.

Fonduri europene dedicate: O absorbție insuficientǎ

Studiul INACO relevǎ cǎ primele patru județe care au contractat fonduri europene pentru proiecte de digitalizare sunt Ilfov, București, Cluj și Iași. Alte 26 de județe au obținut între 10-100 milioane lei fiecare; însă trei județe – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare – nu au accesat niciun leu din aceste fonduri disponibile prin Programul Operațional de Competitivitate.De asemenea, șapte județe nu au reușit să absoarbǎ efectiv niciun leu destinat acestui sector vital: Botoșani, Hunedoara, Mehedinți şi Sãlaj fiind printre acestea.Andreea Paul concluzionează că „competitivitatea digitalã ar trebui să devină o prioritate naționalã”. Propunerile includ introducerea educatiei digitale încă din primii ani ai școlii şi crearea unor laboratoare inteligente (SMART LAB) destinate elevilor.

Pozițiile României pe plan internațional

În ciuda progreselor limitate pe plan local – România având o singură poziție câștigată într-un clasament global al competitivitatii digitale – aceasta s-a clasificat pe două poziții mai jos față de alte state membre ale UE comparativ cu acum cinci ani. Studiile recente indicӑ cӑ patru ţări europene se aflӑ printre primele zece economii competitive la nivel mondial: SUA ,Singapore ,Suedia si Danemarca .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
digitalizare Romania servicii publice