România ar putea trece la euro în 2032, în scenariul condiționat de redresarea finanțelor publice avansat de ministrul interimar Pîslaru într-un interviu relatat la 17 august 2026. Calendarul invocat presupune ajustarea deficitului și a datoriei, un program de dezvoltare și stabilitate politică. Pentru bugetul statului, continuarea corecției urmărește reducerea costurilor de împrumut și păstrarea resurselor pentru investiții.
Indicatorul de 9,2% comunicat pentru trimestrul II din 2026 măsoară însă un interval de trei luni, în raport cu economia acelui trimestru, potrivit Digi24. Ministerul Finanțelor precizează că acesta nu exprimă rezultatul cumulat al semestrului și nici o prognoză pentru întregul an.
Orizontul aderării depinde de îndeplinirea condițiilor fiscale
„Trecerea la euro poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor. Discutăm aici de deficit bugetar, discutăm de datorie publică, lucruri care țin de această consolidare pe care noi o avem”, a declarat Pîslaru, ministru interimar, într-un interviu pentru TVR Info.
Despre etapele pregătirii economice, ministrul a spus: „Vă aduc aminte că scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine, deci aș vedea o posibilitate de a avea o armonizare între câteva obiective: consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru 2028-2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării, un fel de plan de țară făcut cu cap”.
Continuitatea reformelor intră, de asemenea, în scenariul său: „Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2”, a explicat Pîslaru.
El a legat termenul posibil al aderării și de etapa prealabilă adoptării monedei unice: „pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți. 2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a adăugat ministrul.
Discuția despre euro a fost reluată după ce președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că există un acord politic pentru adoptarea monedei unice.
Deficitul anual s-a redus, dar România rămâne peste celelalte state europene
Publicarea Eurostat din 21 octombrie 2026 fixează rezultatul definitiv pentru anul anterior la 7,8% din produsul intern brut (PIB), calculat după metodologia europeană ESA 2010. În 2024, deficitul fusese de 9,2%, după 6,6% în 2023.
Corecția din 2025 a însumat 1,4 puncte procentuale, printre cele mai ample din Uniunea Europeană (UE), la egalitate cu Malta. Media statelor membre a rămas, în schimb, la 3,1% din PIB.
Valoarea nominală a deficitului românesc pentru 2025 a fost de 149,7 miliarde de lei. Rezultatul exprimat ca pondere în economie este mai favorabil decât estimarea de 7,9% publicată în aprilie 2026.
România a rămas prima în clasamentul deficitelor din UE. Statele care au urmat-o au fost:
- Polonia, cu un deficit reprezentând 7,2% din PIB;
- Belgia, unde ponderea a fost de 5,2%;
- Franța, cu 5,1%.
La nivelul zonei euro, media a fost de 3%. În total, 11 membri ai Uniunii au înregistrat un deficit cel puțin egal cu acest prag.
Ministerul Finanțelor leagă îmbunătățirea rezultatului românesc în principal de venituri: ponderea lor a ajuns la 35,6% din PIB în 2025, după 34% cu un an înainte. Au contribuit măsurile fiscale introduse în a doua jumătate a anului și colectarea mai bună.
Instituția menționează și încetinirea creșterii costurilor de funcționare a statului. Investițiile au fost menținute, inclusiv cele susținute din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Procentul trimestrial și deficitul cumulat măsoară lucruri diferite
Pentru interpretarea cifrelor din 2026 contează atât perioada acoperită, cât și PIB-ul folosit la raportare. În seria ajustată sezonier, trimestrul I a avut un deficit de 5,5% din PIB-ul propriu, cel mai mic nivel din seria analizată de Ministerul Finanțelor.
Ajustarea sezonieră redistribuie statistic valorile între trimestre folosind tiparele anilor anteriori. Potrivit ministerului, operațiunea nu mărește deficitul, ci permite tratarea diferențelor recurente dintre perioadele anului.
Media indicatorilor trimestriali pentru prima jumătate din 2026 a fost de 7,35%, față de 8,45% în intervalul echivalent din 2025. Ea se situează și sub mediile anuale aferente anilor 2024 și 2025, după valori apropiate de 10% în a doua jumătate din 2024.
Deficitul cumulat pentru semestrul I din 2026, calculat european și raportat la PIB-ul întregului an, este de 3,4%. Comparațiile corespunzătoare sunt 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024. Ministerul avertizează că acest rezultat nu se obține prin adunarea ori media simplă a procentelor trimestriale, deoarece trimestrele contribuie diferit la PIB-ul anual.
Și evoluția economiei modifică raportul. Dacă PIB-ul nominal crește mai lent, procentul deficitului poate urca fără ca suma nominală a deficitului să se majoreze, explică instituția.
Încasările și plățile neregulate influențează, la rândul lor, comparația. Impozitele pe proprietate, colectate mai ales la începutul anului, sunt distribuite uniform între perioade în calculul european.
Institutul Național de Statistică (INS) a calculat indicatorii trimestriali și i-a transmis Eurostat. Cifrele pentru 2026 au caracter provizoriu, spre deosebire de rezultatele definitive ale anului anterior.
Ministerul precizează că transmiterea și publicarea s-au făcut la termenele obișnuite. Odată cu datele trimestrului II a fost revizuit și rezultatul trimestrului I din 2026; pentru trimestrele II și IV din 2025, revizuirile au coborât valorile.
Calendarul investițiilor a mutat cheltuieli în prima jumătate a anului
Seria fără ajustare sezonieră se citește prin comparație cu trimestrul corespunzător al anului precedent, fiecare interval fiind raportat la propriul PIB. În mod obișnuit, primul trimestru are deficitul cel mai ridicat, iar al doilea pe cel mai redus.
În 2026, această diferență s-a atenuat: primul trimestru a înregistrat 7,4%, minimul seriei analizate pentru acea perioadă, iar al doilea a ajuns la 7,8%, peste nivelul obișnuit al intervalului.
Ministerul Finanțelor atribuie presiunea concentrării investițiilor publice și plăților PNRR la începutul anului. Pentru investiții s-au plătit 38,3 miliarde de lei în trimestrul II, comparativ cu 21,7 miliarde în trimestrul I.
Proiectele PNRR aveau termenul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor la 31 august 2026. Astfel, cheltuieli efectuate de regulă către închiderea anului au fost devansate în primul semestru.
În interpretarea ministerului, diferențele trimestriale țin în principal de momentul încasărilor și plăților, fără să indice o schimbare a tendinței fiscale. Instituția cere totuși monitorizarea deteriorării indicatorului trimestrial ajustat sezonier și evaluarea sa în raport cu întregul an.
Metoda cash urmărește banii transferați, iar ESA înregistrează obligațiile economice
Execuția națională cash consemnează banii efectiv încasați și plătiți. În ESA, veniturile și cheltuielile sunt recunoscute la momentul economic relevant, chiar dacă transferul banilor se produce separat.
Calculul european presupune ajustări legate de creanțe și obligații de plată, de dobânzi și operațiuni financiare. El tratează distinct și fondurile europene, precum și activitatea entităților încadrate în administrația publică.
La 30 iunie 2026, soldul negativ cash era de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. Față de primul semestru din 2025, reducerea în valoare absolută a fost de 28,8 miliarde de lei.
Ministerul pune îmbunătățirea pe seama colectării și a temperării cheltuielilor curente, dar și a intrărilor de fonduri europene și a gestionării calendarului de plăți. Încasarea banilor europeni poate avea însă efect neutru asupra deficitului ESA, iar obligațiile de plată intră în calculul european înainte de transferul efectiv.
Facturile înregistrate, dar încă neachitate, explică numai o parte a diferenței dintre metode, fără să fie componenta cea mai mare, precizează instituția. Pentru investițiile din primul semestru, datele INS plasează lucrările recunoscute în ESA la un ordin de mărime comparabil cu plățile cash.
Ministerul argumentează că o acumulare substanțială de facturi neplătite ar fi făcut ca valoarea lucrărilor recunoscute să depășească plățile efectuate.
Separarea ține și de calendarul fiscal. Metoda cash acoperă transferurile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În calculul ESA, impozitele colectate într-o lună sunt atribuite, de regulă, lunii precedente, când s-a născut obligația.
Veniturilor fiscale ale unui an le corespund, în principal, sumele încasate din februarie până în ianuarie al anului următor. În calculul unui trimestru intră astfel și încasările din prima lună a trimestrului următor.
Din aceste motive, comparația directă dintre cele două rezultate trimestriale nu surprinde complet situația bugetului. Reducerea deficitului cash este reală, susține ministerul, dar îmbunătățirea indicatorului european se manifestă mai lent.
Dobânzile și datoria arată presiunea asupra bugetului
La finalul lui 2025, datoria publică reprezenta 58,9% din PIB, comparativ cu 48,3% în 2022. Creșterea din cei trei ani a depășit zece puncte procentuale.
Plățile pentru dobânzi au însumat 29,4 miliarde de lei în prima jumătate din 2026. Statul a cheltuit astfel cu 4,1 miliarde de lei mai mult decât în semestrul corespunzător din 2025.
România se află din 2020 în procedura europeană de deficit excesiv. Ministerul Finanțelor avertizează că dezechilibrele acumulate continuă să apese asupra bugetului, chiar după corecția realizată în 2025.
Pentru 2026, ținta Guvernului în metodologia europeană este de 6% din PIB. Agențiile internaționale de rating estimează următoarele rezultate:
- Moody’s anticipează 5,8% din PIB, sub obiectivul guvernamental;
- Fitch estimează 5,9%, de asemenea sub țintă;
- S&P prognozează 6,25%, peste nivelul urmărit de Guvern.
Ultimul trimestru lasă un spațiu bugetar de aproximativ 49 de miliarde de lei
În metodologia națională, ținta pentru 2026 este distinctă: 6,2% din PIB. Deficitul cash a pornit de la 1,03% la închiderea trimestrului I și a ajuns la 3,82% după nouă luni, față de 5,35% în intervalul corespunzător din 2025.
Avantajul față de anul precedent s-a restrâns ușor: diferența favorabilă era de 1,6 puncte procentuale la jumătatea anului și de aproximativ 1,5 puncte după nouă luni. În acest timp, investițiile publice au rămas ridicate.
În primele nouă luni ale lui 2026, investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei, cu 25,2 miliarde peste nivelul din aceeași perioadă a lui 2025. O parte importantă a finanțării a venit din fonduri europene.
Ministerul consideră că execuția poate rămâne în limita țintei anuale cash, dacă disciplina bugetară se păstrează în ultimele trei luni. Până la atingerea țintei mai există o marjă de aproximativ 2,4 puncte procentuale din PIB, adică circa 49 de miliarde de lei. Urmează însă trimestrul în care plățile sunt, de regulă, cele mai mari.
Pentru perioada rămasă, instituția indică reducerea cheltuielilor neesențiale drept măsura cu efect imediat. Solicită prioritate pentru costurile necesare funcționării statului și evitarea angajării unor cheltuieli care suportă amânare.
Rectificarea bugetară cerută de minister ar trebui adoptată rapid, cu diminuarea alocărilor fără caracter urgent și direcționarea resurselor către investițiile deja începute și serviciile publice esențiale. Cu cât deciziile întârzie, cu atât efectul reducerilor asupra rezultatului din 2026 se restrânge, avertizează instituția.
În estimarea Ministerului Finanțelor, atingerea obiectivului cash ar acoperi aproximativ jumătate din corecția necesară între nivelul deficitului din 2024 și pragul european de 3%. Ajustarea rămasă revine anilor următori; amânarea ei ar menține presiunea asupra datoriei și cheltuielilor cu dobânzile.
Pregătirile anterioare pentru euro au ajuns până la logistica numerarului
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a amintit că România îndeplinea condițiile în perioada pregătirilor din 2011-2012. Banca Națională discutase inclusiv traseele de intrare în țară pentru transporturile de numerar euro și alegerea sucursalelor ori depozitelor care urmau să păstreze stocurile.
Președintele Băsescu avusese proiectul aderării în 2014, a reamintit Isărescu. Banca centrală susținuse pregătirea inclusiv printr-un secretariat dedicat, iar ședințele Comitetului de trecere la euro au continuat până în 2018, când prioritățile s-au schimbat.
Potrivit relatării publicate de Știrile ProTV, guvernatorul a explicat că, în 2013-2014, dificultățile Greciei și problemele zonei euro au făcut contextul european nefavorabil extinderii. Discuțiile despre posibila destrămare a uniunii monetare puneau în prim-plan salvarea și consolidarea acesteia.
În acel context, discursul lui Mario Draghi despre angajamentul Băncii Centrale Europene de a proteja moneda unică a devenit un reper al perioadei.
Potrivit lui Isărescu, după îndeplinirea criteriilor în 2014, schimbarea politicii economice interne a erodat avantajul obținut. Din 2015, reducerile succesive de taxe și majorările cheltuielilor publice au alimentat din nou deficitul.
Pentru evaluarea fiscală actuală, Ministerul Finanțelor cere urmărirea simultană a plăților efective și a obligațiilor asumate de stat, cu explicarea transparentă a diferențelor metodologice. Verificările realizate împreună cu INS pot aduce noi revizuiri ale cifrelor trimestriale provizorii. Rezultatele detaliate pentru întregul an 2026 vor fi comunicate prin notificarea Eurostat din aprilie 2027.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaMedicamentele GLP-1 se opresc cu una până la două luni înainte de a încerca o sarcină, recomandă ghidul american
Revista IoanaCum recunoști semnele de bullying la adolescentul tău și ceri sprijinul școlii printr-o sesizare confidențială
News24Starlink și Starshield au ridicat limitele de viteză în Ucraina, dar Zelenski spune că ajutorul SUA rămâne insuficient
Dolce SportAston Villa oprește seria perfectă a lui Manchester City cu un 2-1 decis de dubla lui Nico Jackson
GetPonyȘeful Stellantis cere scuze șoferilor afectați de motoarele PureTech și airbagurile Takata
BravonetJudi Dench nu mai vede suficient ca să joace, dar refuză pensionarea la 91 de ani
