Reducerea cheltuielilor materiale la jumătate ar fi fost imposibilă

Cheltuielile salariale, cu pensiile şi de asistenţă socială reprezintă zona în care România trebuie să se ajusteze cel mai mult, iar o reducere la jumătate a cheltuielilor materiale ar fi fost imposibilă, consideră ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

Oficialul MFP a precizat luni, la şedinţa Consiliului Economic şi Social (CES), că totalul cheltuielilor materiale în 2010 este de 5,1 la sută din PIB, respectiv 5,5 – 6 miliarde euro, iar o bună parte sunt cheltuieli ale sectorului de sănătate.
„Dacă le reduceam, ar fi trebuit ajustate şi cheltuielile spitalelor, ale poliţiei, cele cu electricitatea în şcoli. A funcţiona cu cheltuieli materiale de 2,5 la sută din PIB este imposibil pentru orice stat, iar impactul macroeconomic al ajustării cumpărăturilor statului ar fi dat o reducere consistentă a pieţelor”, a spus ministrul Vlădescu.

Acesta a explicat că reducerea cu 50 la sută a cheltuielilor materiale şi cu 25 la sută a cheltuielilor de capital, aşa cum a propus PNL, ar fi însemnat tăierea la jumătate a cheltuielilor pe partea de medicamente compensate şi a livrărilor către spital. „Mi-ar fi ruşine în locul ministrului Varujan Vosganian să stau în spatele celor care fac o astfel de propunere”, a spus Sebastian Vlădescu.

Oficialul MFP a arătat că o reducere a cheltuielilor de capital ar însemna ca România să nu aibă nici banii (cofinanţarea n.r.) pentru a absorbi fondurile europene, şi ar fi o eroare din punct de vedere economic, care ar determina un cerc vicios al recesiunii economice pentru România.
„Sunt două sisteme unde se cheltuieşte foarte mult în România – cel al salariilor în sectorul public şi cel al cheltuielilor de asistenţă socială. Peste 65 la sută din buget se cheltuieşte în aceste zone”, a mai spus Vlădescu.

În ceea ce priveşte pensiile, oficialul MFP a spus că majorarea lor în ultimii ani a ieşit din zona parametrilor logici şi că pensia medie s-ar fi situat sub 400 lei dacă ar fi fost indexată anual numai cu inflaţia şi creşterea economică.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata