Vlădescu: reducerea cu 25 la sută a fondului de salarii nu ar aduce economia de care avem nevoie în acest moment

Reducerea cu 25 % a fondului de salarii nu ar aduce economia de care are nevoie România în acest moment şi, de aceea, este necesară diminuarea, cu acest procent, a salariilor individuale, a declarat, luni seară, 17 mai, la o emisiune televizată, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

‘Reducerea fondului de salarii cu 25 % nu ar aduce economia necesară în acest moment. Avem nevoie de o economie de circa 20 % pe net la fondul de salarii. Această economie de 20 la sută pe net înseamnă 25 la sută pe brut, pentru că pierdem drept venituri contribuţiile sociale aferente acestei reduceri de salarii. În acest moment, nu se poate realiza o reducere în care să facem un mixt între scăderea personalului şi diminuarea salariilor, pentru că reducerea de personal, acum, nu înseamnă economie.

În condiţiile legilor de azi, reducerea de personal înseamnă diminuarea cheltuielilor pe fondul de salarii, o creştere de cheltuieli pe fondul de şomaj şi scăderea de venituri din echivalentul contribuţiilor sociale. Pe net am putea discuta de o reducere a numărului de salariaţi dincolo de 40 la sută, ceea ce este imposibil şi ar face multe sisteme nefuncţionale.

De aceea este nevoie, cel puţin momentan, de această reducere a salariului individual cu 25 %’, a explicat Vlădescu.

Ministrul Finanţelor a afirmat că, prin acest acord cu FMI, care nu este unul pentru următoarele două – trei luni, ci unul ‘care ţine cont de nevoia de a avea o strategie fiscală şi bugetară pe următorii trei ani’, este specificat, pentru prima dată, fondul de salarii al anului viitor şi numărul maxim de salariaţi ce trebuie să se încadreze în acest fond.

‘Există aceasta perioadă de graţie de 6-7 luni în care sindicatele, patronatele şi Guvernul ar trebui să găsească soluţii pentru un mixt optim între numărul de personal şi fiecare tip de activitate şi tip de salarizare. Trebuie intrat într-un sistem mai simplu, cu mai puţine trepte şi o mai mică disparitate între cel mai mic şi cel mai mare salariu şi să avem la 1 ianuarie 2011 un sistem funcţional.

Pe acest sistem, reducerea de 25 % poate fi atenuată, pentru unii chiar eliminată, în funcţie de deciziile care se iau în structura salariaţilor bugetari la acel moment’, a precizat Sebastian Vlădescu.

Acesta a subliniat că, din punctul său de vedere, pachetul de măsuri prezentat de preşedintele Traian Băsescu este ‘prima şi cea mai bună cale’, cea mai bună soluţie în acest moment.

‘Faptul că aceasta este cea mai bună cale pentru România, pentru cetăţenii României, pe termen mediu şi lung este dat de prezentarea publică a sa de către preşedintele Traian Băsescu, ceea ce, pentru toţi care cunosc politica, ar trebui să fie un semnal foarte îngrijorător.

Dacă el şi-a asumat aceasta decizie, care pentru un om politic poate fi extrem de periculoasă din punctul de vedere al pierderii popularităţii, înseamnă că această soluţie e mai presus de interesul cuiva, ale unei persoane, partid politic, funcţii şi această soluţie este cea necesară pentru România într-un context care este neglijat şi e cel mondial. Vorbim de o soluţie de supravieţuire a României într-o lume care e cu totul alta decât ştiam noi acum doi ani, sau chiar acum un an, că va fi.

Vorbim de un program de supravieţuire, de menţinere a stabilităţii economice, în condiţii de criză, într-o lume în care nimeni în acest moment nu poate face evaluări’, a mai spus ministrul Finanţelor.

Pachetul de măsuri prezentat de preşedintele Traian Băsescu vizează reducerea salariilor bugetarilor cu 25 %, a pensiilor şi ajutorului de şomaj cu 15 %, îngheţarea pensiilor anticipate, impozitarea tichetelor de masă, a câştigurilor de capital, anularea facilităţilor fiscale pentru industria IT.

De asemenea, în analiza Guvernului se află şi alte măsuri, precum:

  • anularea facilităţilor de transport pentru pensionari,
  • reducerea cu 25 % a burselor pentru elevi, studenţi, doctoranzi, a burselor de cercetare,
  • diminuarea cu 15 la sută a drepturilor elevilor şi studenţilor,
  • reducerea deconturilor pentru transport, asistenţă medicală pentru instituţiile bugetare,
  • reducerea subvenţiilor etc.

Acest pachet de măsuri este prevăzut în scrisoarea suplimentară de intenţie privind acordul cu Fondul Monetar Internaţional, care nu a reuşit, luni, 17 mai, să obţină avizul Consiliului Economic şi Social.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata