În România, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă, ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani), a crescut anul trecut, în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, iar statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La polul opus, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
În contextul social şi comparativ cu anul 2019, în Uniunea Europeană, cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp). În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În cadrul Uniunii Europene, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Concret, persoanele din afara pieţei forţei de muncă, sunt acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
Astfel, În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).