Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a susținut la a XVIII-a ediție a Conferinței Anuale AAFBR 2026 că majorarea impozitelor este, la acest moment, improbabil de susținut social și politic. Corecția deficitului bugetar ar trebui căutată, în opinia sa, în reducerea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale. Obiectivul este coborârea deficitului sub 3% din PIB, de la un nivel estimat la 6,2% în acest an, ceea ce implică o ajustare de peste 3 puncte procentuale.
3% din PIB provine, conform estimării prezentate de Lazea, din necolectarea TVA. Încă 1% din PIB este reprezentat de necolectarea impozitului pe profit. Raportate la ținta de deficit sub 3%, aceste două zone însumează 4% din PIB, adică mai mult decât ajustarea necesară față de nivelul curent de 6,2%. Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: presiunea fiscală viitoare ar putea veni mai puțin din cote nominale mai mari, concentrându-se mai mult pe colectare, inspecții și închiderea portițelor legale folosite în planificarea fiscală.
Această afirmație are o consecință directă pentru companii. Dacă Executivul evită creșterea de taxe pe proprietate, capital sau profit, atunci conformarea fiscală devine principala sursă de venit bugetar. Acest lucru înseamnă un risc mai ridicat pentru modelele de business bazate pe întârzieri la plată, lanțuri de TVA vulnerabile sau structuri fiscale construite la limita Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.
Mesajul BNR este și unul politic. Lazea a argumentat că există o rezistență publică majoră față de orice nouă creștere de taxe, deși, cu excepția impozitelor pe muncă, nivelul taxării din România rămâne sub cel din Europa și chiar sub cel din statele central și est-europene. Pentru investitori, această observație schimbă unghiul de analiză: riscul imediat nu mai este o revizuire de cote, ci o schimbare a modului în care ANAF și legiuitorul combat necolectarea.
„Problema este cum ajungem de la un deficit de 6,2% sau cât o fi el anul ăsta la sub 3%. E clar că, deși în general impozitele din România, cu excepția impozitelor pe muncă, celelalte impozite sunt mai mici decât în Europa, chiar și decât în țările central și est-europene, există în public o lipsă de apetentă totală. 80% dintre români consideră că impozitele sunt prea mari, chiar dacă în realitate nu e așa. Ei, probabil, cei 80%, se gândesc la impozitele pe muncă și la faptul că aceia care sunt cel mai slab plătiți în economie resimt cel mai tare nivelul taxării, dar impozitul pe proprietăți, pe capital, pe profit, pe orice vreți, în general vorbind pe capital, ele nu sunt mari în context european. Deci, a propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic.”
Pentru consiliile de administrație și directorii financiari, această poziție are două implicații practice. Prima: scenariile de buget trebuie să includă costuri de conformare mai mari, alături de posibile modificări de cote. A doua: structurile fiscale agresive, chiar dacă sunt legale, intră mai aproape de zona de risc reputațional și de control.
BNR mută discuția de la nivelul taxelor la baza reală de colectare
Lazea a pus în aceeași ecuație evaziunea fiscală și optimizarea fiscală, tratându-le ca două surse de eroziune a veniturilor publice. Diferența, în formularea sa, este juridică: evaziunea încalcă legea, optimizarea folosește legea pentru a reduce obligația fiscală. Numai că, din perspectivă bugetară, ambele afectează aceeași variabilă: venitul încasat efectiv.
Conform Economica, economistul-șef al BNR a descris Codul fiscal și Codul de procedură fiscală drept un teren care permite multiple căi de evitare a plății taxelor în litera legii. Pentru piață, acesta este semnalul că o eventuală reformă fiscală ar putea viza controale mai dure, implicând și rescrierea unor articole care astăzi permit planificare fiscală extinsă. O astfel de abordare ar putea viza recuperarea datoriilor nerecuperabile, despre care ANAF anunță datorii nerecuperabile de 2,3 miliarde lei. De asemenea, ar putea afecta companiile care au intrat în insolvență, precum cele 66 de companii mari care au intrat în insolvență în T1 2026.
„Calea pentru a reduce deficitul sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, că sunt două fațete ale aceleiași monede. Evaziunea fiscală este cea care se face încălcând legea, optimizarea fiscală este neplata respectând legea și, slavă Domnului, legile fiscale, Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, dau nșpe mii de posibilități de a nu-ți plăti taxele. Cu un contabil bun și cu un fiscalist bun, poți să nu-ți plătești taxele până la adânci bătrâneți. Deci, cele două mari arii în care poți să operezi. Știți foarte bine, 3% din PIB este necolectarea de TVA, un procent din PIB este necolectarea din impozitul pe profit, deci iată că numai din astea două am putea ajunge, dacă ar exista voința politică bineînțeles, la obiectiv.”
Pentru antreprenori, diferența dintre cele două categorii contează operațional. Combaterea evaziunii lovește mai ales în zonele cu tranzacții nefiscalizate și circuite de TVA. Combaterea optimizării fiscale poate atinge companii perfect conforme formal, dar care folosesc excepții, interpretări sau arhitecturi fiscale pentru a reduce baza de impozitare. În acest caz, costul nu mai apare doar în taxă, ci și în consultanță, litigii, rulaje de cash-flow și rezerve contabile pentru riscuri fiscale.
Nu există, deocamdată, un pachet tehnic de măsuri anunțat de BNR. Nu au fost prezentate costuri de implementare, calendar sau sectoare țintite. Informațiile disponibile până acum indică doar direcția strategică: lărgirea colectării și îngustarea spațiului de optimizare, fără a crește cotele într-o economie unde percepția publică este deja ostilă taxării.
Reducerea cheltuielilor nu este văzută ca soluție stabilă pentru consolidare
A treia piesă a argumentului privește cheltuielile publice. Lazea a respins ideea că ajustarea ar putea veni în principal din tăieri ale anvelopei totale de cheltuieli. Pentru finanțele publice, asta înseamnă că presiunea pe venituri rămâne structurală: chiar dacă unele linii bugetare pot fi reduse, apar altele noi.
„Acolo trebuie concentrate eforturile (la eliminarea evaziunii și optimizării fiscale, n. r.), pentru că ideea aceea că putem să reducem cheltuieli, anvelopa de cheltuieli, este o utopie, după părerea mea. Nu că nu ar putea fi reduse unele din cheltuieli, cele cu administrația locală și altele, dar vin în locul lor cheltuieli cu apărarea, cheltuieli tehnologice, cheltuieli cu inovația și cercetare/dezvoltare. Deci, anvelopa totală de cheltuieli nu are cum să scadă (…) Anvelopa nu are cum să scadă, pleacă unele cheltuieli, vin altele în loc.”
Și aici impactul pentru investitori este pragmatic. Dacă reducerea cheltuielilor este considerată puțin credibilă, iar majorarea taxelor este văzută ca nerealistă social, consolidarea se mută aproape integral pe execuția colectării. Acesta este exact tipul de ajustare care poate îmbunătăți veniturile statului fără a modifica imediat cotele, dar care ridică volatilitatea de conformare pentru companii în următoarele exerciții financiare.
România intră în această dezbatere cu deficit ridicat, datorie publică în creștere și cu avertismente anterioare privind vulnerabilitățile macroeconomice și riscul de retrogradare a ratingului de țară. În acest cadru, orice pas credibil spre recuperarea celor 4 puncte procentuale din PIB invocate de BNR ar conta semnificativ pentru buget, pentru costul de finanțare suverană, evaluarea riscului de țară și modelele de cash-flow ale companiilor expuse la un control fiscal mai strict în următorul ciclu de consolidare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportBarcelona îi pierde pe Garcia și Kounde pentru PSG. Garcia ratează și derby-ul cu Real Madrid
GetPonyDacia nu a decis dacă viitoarele Duster și Bigster vor fi fabricate la Mioveni
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de lei
Revista IoanaCe drepturi vei avea când zbori din 23 octombrie 2027 și în cât timp îți vei putea recupera banii
News24Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilor
