Creative Hacks, prima colecţie locală de NFT-uri realizată alături de artişti români, a marcat începutul unui trend care va schimba cu siguranţă perspectivele operelor de artă în viitorul apropiat, creatorii de conţinut profitând de unul dintre cele mai în vogă trenduri din industria cripto.
Cum pot ajunge galeriile de NFT-uri o realitate recurentă în România deC-a lungul următorilor ani?
În prezent, certificatele de autenticitate NFT (non-fungible tokens) au devenit o oportunitate unică pentru artiştii din mediul digital, aceea de a conferi dovada dreptului de proprietate şi evidenţa istoricului de opere de artă, de a monetiza arta digitală, dar şi de a genera venituri pasive din vânzările ulterioare sub formă de drepturi de autor.
În acest sens, compania Mirinda, prezentă pe piaţa din România prin grupul PepsiCo, a lansat „Creative Hacks”, prima colecţie locală de NFT-uri cu tema „Creative New World”/„Noua lume creativă”, alături de artişti români. Unitatea stilistică a seriei de NFT-uri este dată de tema de lucru propusă de brand şi de mijloacele 3D puse la dispoziţie ca punct de plecare pentru fiecare lucrare.
„Ştim că generaţia Z tratează creativitatea cu mult profesionalism aşa că ne-am propus să le oferim mentorat de la cei mai buni oameni din domeniu şi unelte profesionale pentru a-şi duce creativitatea la un alt nivel. Astfel, abordarea noastră a fost asemănătoare cu cea a unui accelerator de start-up-uri în care creativitatea devine atât bilet de intrare, cât şi monedă de schimb. Era o alegere cât se poate de naturală având în vedere faptul că mulţi dintre oamenii din agenţie erau deja adânc scufundaţi în lumea NFT-urilor. Faptul că avem un client fără prea multă frică de nou şi cu o dorinţă asumată de a testa şi de a învăţa a rezultat inevitabil în transpunerea NFT-urilor ca parte a unei campanii de mare anvergură”, spune Daian Man, care ocupă funcţia de creative mastermind în cadrul colecţiei de NFT-uri.
Evenimentul a avut loc în perioada 19-29 august in cadrul căruia au participat mai mulţi tutori – artişti consacraţi care au la activ mai multe lansări de NFT-uri pe diverse platforme internaţionale, printre care se numără şi Tammy Lovin, designer industrial şi singurul artist român care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, cea mai mare conferinţă din industria cripto şi prima conferinţă majoră de business organizată în SUA de la începutul pandemiei.
Obiectivul „Creative Hacks” s-a desfăşurat în primul rând pentru descoperirea de talent, cât şi pentru educarea printr-o serie de tutoriale şi cursuri conduse de tutori, oferindu-le expunere celor care se înscriu în proiectul de mentorat.
„Creativitatea e aceeaşi mereu, ea nu s-a schimbat, ce s-a schimbat însă este spectrul uneltelor şi mediilor prin care se poate manifesta. Generaţia Z (cei născuţi între sfârşitul anilor ă90 şi 2012 – n.r.) are la dispoziţie mai multe unelte şi moduri de a-şi exprima creativitatea decât toate celelalte generaţii care au existat înaintea lor. Inspiraţia e imprevizibilă şi eluzivă precum o vulpe, nu ai cum să ştii de unde o să sară, însă te ajută să îi cunoşti teritoriul. Pe scurt, nu cred că există o reţetă universală pentru a-ţi accelera inspiraţia, însă pe mine mă ajută să mă plasez printre oamenii creativi pentru a da drumul «la robinet»”, consideră Daian Man.
Printre provocările poziţiei de creative mastermind se numără dificultatea de a înţelege faptul că trendurile sunt asemenea unor valuri, aflate în continuă schimbare şi, după cum spune Daian Man, la fel ca o navă pe o mare furtunoasă, agenţia de creaţie are sarcina de a naviga cât mai eficient printre valuri înainte de a putea arunca vreo ancoră şi de a se concentra asupra unei idei specifice.
În România, momentul respectiv depinde de o combinaţie de factori măsurabili precum forţa de penetrare şi parcursul trendului la noi în ţară, rata de adopţie la nivel global, abilitatea de a-l integra în valorile şi tonul general al brandului, la care se adaugă în mod evident o doză sănătoasă de risc asumat, atât din partea agenţiei, cât şi din cea a clientului.
„În consecinţă, Creative Hacks încearcă să reprezinte o situaţie win-win, datorită faptului că punem la dispoziţia tinerilor creativi atât unelte care să le permită să înveţe şi să-şi ascută aptitudinile de la distanţă, cât şi prin tutorat live în cadrul workshopurilor creative. Mai mult de atât, pentru a le oferi un plus de valoare, participanţii au acces la grupuri online unde sunt în contact cu mentorii din cadrul workshop-urilor, dar şi o oportunitate reală de a-şi face numele cunoscut atât prin afilierea cu aceşti guru, cât şi prin expunerea lucrărilor generate în cadrul sesiunilor creative în prima galerie pentru NFT-uri de la noi din ţară.”
În opinia lui Daian Man, până acum cea mai sigură cale prin care un artist putea să se asigure că truda îi va fi remunerată era să moară şi mai apoi să devină faimos, peisajul actual arată mai promiţător ca niciodată, referindu-se în primul rând la trei factori cheie: celebritate, bani şi succes pe plan internaţional.
Totuşi, toate aceste aspecte sunt completate de abilitatea de a-ţi găsi nişa la momentul potrivit, mii de ore de muncă, sute de zile de dubii şi crize existenţiale, o oră pentru a-ţi crea un portofel cripto, un minut dedicat aşa-numitului proces de „minting”, adică de încărcare a NFT-ului, urmând să îl convingi apoi pe cel care navighează prin marea de NFT-uri să dea click pe lucrarea ta.
„Dacă luăm în calcul ritmul accelerat al digitalizării şi progresele remarcabile în tehnologiile de augmentare a realităţii, cred că este doar o chestiune de timp până când mare parte a activităţilor care până acum erau inexorabil conectate cu fizicul vor fi «traduse» într-o oarecare măsură şi în digital. Aşa că galeriile digitale vor deveni o realitate recurentă, dar nu cred că formatul lor actual (septembrie 2021) e cel mai propice pentru a transmite emoţia creaţiilor artistice”, adaugă Daian Man.
Însă, cel mai probabil, creşterea valorii lucrărilor de la începutul „boom-ului” marcat de NFT-uri va rămâne o constantă în viitorul apropiat, iar NFT-urile vor fi traduse în lucrări din ce în ce mai complexe ce vor îmbina creatori şi discipline care, cel puţin la prima vedere, nu par a avea prea multe în comun.
În general, deşi nu putem afirma că generaţia Z este mai creativă decât generaţiile anterioare, întrucât nu avem vreun studiu internaţional care să ne vorbească cu certitudine despre un anumit „indice al creativităţii”, odată cu accesul la unele unelte/aplicaţii care încurajează şi recompensează creativitatea, randamentul va creşte automat în termeni de volum, poate chiar şi la nivelul calităţii.
„Nu vreau să tai elanul nimănui fiindcă ştiu cât e de rău să fii descurajat, însă o să vă spun o minipoveste. Acum 3 ani l-am întâlnit pe o bancă pe unul dintre cei mai mari artişti contemporani ai României (nu vreau să-i dezvălui numele însă el insista să-i spun Moş Ion Roată). Lângă acest mare artist stătea pe bancă unul dintre curatorii galeriei care-l reprezenta. Din vorbă-n vorbă am ajuns să discutăm despre artă digitală şi visul meu de a-mi face un nume în acest domeniu, moment în care mi s-a pus o mână pe umăr şi cu o oarecare resemnare mi s-a spus «ştii că galeriile au deja cărţile făcute pentru următorii 10 ani, nu?». Deci dacă eşti un artist tânăr şi citeşti asta, să ştii că o să fie greu şi, va trebui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci, la momente inoportune, doar ca să supravieţuieşti, dar să ştii că există o şansă reală să ajungi unde ţi-ai imaginat că vei ajunge, atât timp cât nu-i vei asculta pe cei care-ţi spun că lucrurile sunt «bătute în piatră»”, a declarat Daian Man pentru BM.