Prețurile la electricitate ar putea crește cu 20% pentru iarna 2026-2027

În paralel, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, prognozează o iarnă 2026-2027 mai tensionată decât cea precedentă pe piața gazelor.

Presiunea intră direct în costurile operaționale ale companiilor care își reînnoiesc acum contractele de furnizare. Majoritatea contractelor de energie electrică de pe piața liberalizată, semnate pe un an în august 2025, ajung la reînnoire, iar noile oferte urmează să includă costurile ridicate suportate de furnizori în ultimele șase luni.

Valul de căldură și seceta au influențat prețurile actuale

Scriam pe 9 august că valul de căldură și seceta au redus producția de energie în Europa și au întins echilibrarea sistemului regional. Acum, acest context se mută din piața spot în bugetele de achiziție pentru iarnă, pe fondul unor prețuri mai mari pe piața de referință TTF și al unui nivel de înmagazinare a gazelor mai mic la nivel european și mondial.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că riscul nu vine dintr-un singur canal, ci din suprapunerea dintre iarnă, gaze și electricitate.

„Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de față atât în lume, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuți. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare și prețuri mai mari.”

Pentru companiile cu expunere mare la consum energetic, semnalul relevant este că prețul nou nu va fi construit pe tarifele de acum un an, ci pe istoricul recent al pieței. Cum relatează Economica.net, Chisăliță leagă direct aceste oferte de nivelul foarte ridicat al PZU din România în prima jumătate din 2026, cost pe care furnizorii încearcă să îl recupereze la reînnoirea contractelor.

„Anul trecut, liberalizarea pieței de energie s-a făcut în august. Majoritatea contractelor au fost pe un an. Suntem în situația ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care țin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele șase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piața pentru ziua următoare, n.r.) din Europa, după Italia.”

Greșeala care lasă bugetele de energie complet expuse este tratamentul reînnoirii ca simplă formalitate

În august se schimbă baza de cost pentru o parte mare din piața liberalizată, iar diferența dintre scenariile de preț este largă: de la 3% – 5% într-o variantă optimistă la 15% – 20% într-o variantă pesimistă. Pentru companii, asta înseamnă că bugetarea pe ipoteza unei ierni similare cu cea precedentă devine mai fragilă exact când furnizorii își refac ofertele pe baza celor mai scumpe șase luni din piață.

Scenariul pesimist este și cel care schimbă calculul de hedging energetic, pentru că nu privește doar electricitatea cumpărată scump din import, ci și oferta de gaze din iarnă. Dacă depozitele de gaze intră în sezon doar parțial umplute, presiunea se transmite simultan în ambele piețe și crește riscul unor costuri suplimentare pentru industrie, în special în sectoarele unde energia intră direct în prețul final sau în marja operațională (EBITDA).

„Un al treilea scenariu pe care l-am analiyat este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, prețuri mari pe energie electrică achiziționată din import, dar și o situație puțin discutată și anume că vom avea depozite de gaze parțial umplute.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani