Anul 2019 a adus, în premieră, pentru România titlul de „regină” a Europei la securitate cibernetică, după ce o echipă de tineri talentaţi şi entuziaşti au reuşit să rezolve probleme grele în cadrul unei competiţii de profil organizate la Bucureşti.
În tot acest timp, în clasamentul statelor europene privind abilităţile digitale ale populaţiei, ţara noastră nu reuşeşte, de ani buni, să iasă din umbra ultimelor locuri, fiind ştiut faptul că mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul şi mai puţin de o treime nu au abilităţi digitale de bază.
La prima vedere s-ar putea spune că între cele două zone nu ar exista vreo legătură foarte strânsă, însă dacă privim în ansamblu ne putem da seama cu uşurinţă că lipsa abilităţilor digitale şi a educaţiei în cazul publicului larg reprezintă o problemă, iar doar cu laurii unor tineri talentaţi într-ale securităţii cibernetice nu se poate face primăvară…
Bila albă
Organizată pe parcursul „Lunii securităţii cibernetice”, competiţia European Cyber Security Challenge 2019 – ediţia cu numărul 6, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, a adus pe poziţia întâi echipa României, formată din 11 tineri cu pasiune pentru rezolvarea enigmelor din spaţiul virtual.
Pe parcursul a trei zile de concurs, în care de multe ori scorurile intermediare au fost extrem de strânse, echipele participante au avut de rezolvat 38 de exerciţii cu 77 de sarcini.
Unul dintre partenerii evenimentului, Bit Sentinel, detalia: „Echipele au avut o medie de 18 probleme noi pe zi, ce au acoperit zone din cele mai diverse: de la securitatea aplicaţiilor web, criptografie, inginerie inversă, exploatarea sistemelor informatice, până la programare, inginerie socială sau investigaţii IT. Provocările au fost inspirate din viaţa reală, iar problemele au fost rezolvate în medie între două şi patru ore, cea mai uşoară fiind rezolvată în aproximativ 45 de minute, iar cea mai complexă în peste 8 ore. Echipa României a făcut cu brio faţă presiunilor şi a lucrat eficient contra cronometru pentru a-şi asigura locul în top. Se vede clar o evoluţie şi o maturizare a echipei, fiecare membru având un set de cunoştinţe şi abilităţi tehnice care au permis echipei naţionale să abordeze întreaga gamă de probleme propuse de organizatori”.
Ziua în care a fost anunţată ierarhia finală şi, implicit, echipa câştigătoare a fost destul de lungă şi plină de suspans, în condiţiile în care organizatorii au sistat, cu 24 de ore înainte de momentul final, afişarea publică a clasamentului intermediar. La acel moment, echipa României urcase pe primul loc al competiţiei, acumulând 7.432 de puncte, la distanţă de 234 de puncte de a doua clasată, Italia, şi la 550 de puncte de poziţia a treia, ocupată de Austria.
În cele din urmă, la Gala de Premiere organizată la Cercul Militar Naţional din Capitală, şeful Departamentului de Securitate Operaţională din cadrul Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA), Demosthenes Ikonomou, a anunţat că România a câştigat titlul de campioană europeană la competiţia European Cyber Security Challenge 2019, în faţa unor naţiuni cu tradiţie în domeniu, precum Germania, Marea Britanie, Estonia, Spania sau Danemarca.
Naţionala României, antrenată de către expertul în securitate cibernetică Ioan Constantin, a fost formată din: Robert Vulpe (căpitan), Robert Dobre, Dragoş Albăstroiu, Ioan Dragomir, Mihai Dăncăescu, Cristian Done, Matei Bădănoiu, Alexandru Top, Tudor Moga şi Mihai Cioată.
La ediţia din 2019 a European Cyber Security Challenge au luat startul echipe din: Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Elveţia, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Portugalia şi Marea Britanie. În acelaşi timp, două ţări – Finlanda şi Malta – au fost prezente pe post de observatori ai competiţiei.
Clasarea pe primul loc în ierarhia europeană a experţilor în securitate cibernetică reprezintă o premieră pentru echipa României, după ce, la două dintre ediţiile anterioare ale concursului (2016 – în Germania, la Dusseldorf, şi 2017, în Spania, la Malaga), naţionala noastră s-a clasat pe poziţia a II-a.
European Cyber Security Challange (ECSC) este o iniţiativă a Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (European Union Agency for Network Internet Security – ENISA) şi face parte din Planul de Acţiune pentru Implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a Uniunii Europene (UE).
Evenimentul de la Bucureşti a fost organizat de Serviciul Român de Informaţii (SRI), Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), în parteneriat cu Orange, Bit Sentinel, certSIGN, Cisco, Microsoft, Palo Alto Networks, eMag, Clico şi Cybertas.
Calendarul ENISA arată că, în 2020, competiţia europeană dedicată securităţii cibernetice va avea loc la Viena, în timp ce concursul din 2021 va fi organizat la Praga. Ulterior, Norvegia (în 2022) şi Italia (în 2023) vor fi gazdele ECSC.
Bila (încă) neagră
„Nu avem platforme digitale suficiente şi trebuie să investim masiv în educaţie şi abilităţi”, avertiza, în primăvara acestui an, comisarul european pentru economia şi societatea digitală, Mariya Gabriel, prezentă la Cluj-Napoca, la deschiderea evenimentului „Startup Europe Summit 2019”.
Această afirmaţie poate constitui laitmotivul şi direcţia către care toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) ar trebui să meargă. Lăsând la o parte inovaţiile din ţările nordice şi nivelul extrem de ridicat al acestora în materie de digitalizare, inclusiv în administraţia publică locală şi centrală, în România nivelul abilităţilor digitale şi interconectarea de date între instituţiile statului sunt încă deficitare.
În acelaşi timp, partea de educaţie digitală se află într-un stadiu incipient, iar la orizont descoperim doar unele iniţiative din mediul privat.
Pe fondul acestor informaţii, statisticile existente în prezent scot în evidenţă faptul că peste 50% dintre cetăţenii europeni se declară neinformaţi în materie de ameninţări digitale, iar 70% dintre întreprinderi au cunoştinţe minime privind aceste riscuri, în timp ce 80% dintre organizaţiile europene s-au confruntat cu cel puţin un incident de securitate cibernetică.
Un raport publicat în iunie, anul acesta, de Comisia Europeană (CE) arată că România se clasează pe locul 27 din 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), la fel la în anul 2018.
În acest context, totuşi ţara noastră înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză, în special în zonele urbane.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în pofida ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE).
De asemenea, 45% dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, ţara noastră clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3% din românce lucrează în domeniu.
Executivul comunitar menţionează Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) ca o realizare importantă a României în 2019. În schimb, în privinţa dimensiunii capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media europeană.
Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale Uniunii. Astfel, doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu), iar 10% au competenţe digitale avansate, faţă de o medie a UE de 31%.
Totodată, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre, cu 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care nu au utilizat niciodată internetul, în comparaţie cu media UE, de 11%.
În schimb, utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită în România decât în toate celelalte ţări ale UE: 86% dintre utilizatorii de internet apelează la reţelele sociale, faţă de 65 %, media europeană.
În plus, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10%, 26%, respectiv 63 %) este sub media Uniunii, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală, se arată în statistica întocmită de Comisia Europeană.
