Blocajul politic poate crește dobânzile plătite de România. Cum se transmite presiunea în economie

S&P Global Ratings a menținut pe 2 octombrie 2026 ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă recomandată investițiilor, și perspectiva negativă. Agenția avertizează că prelungirea formării unui guvern cu puteri depline ar putea împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028.

Presiunea asupra finanțării crescuse înaintea acestei decizii: randamentele obligațiunilor românești pe zece ani urcaseră cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în numai două săptămâni, până la cele mai ridicate niveluri din ultimul an, potrivit Reuters, citat de HotNews. Randamentul este câștigul cerut de investitor pentru banii împrumutați statului.

România nu are un guvern cu puteri depline după patru nominalizări de premier făcute de președintele Dan. Pentru finanțele publice, riscul apare când acest blocaj întârzie deciziile necesare reducerii diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului.

Împrumuturile mai scumpe apasă pe buget ani întregi

Statul are nevoie de finanțări mari atât pentru a refinanța datorii vechi, cât și pentru a acoperi cheltuieli prin împrumuturi noi. Incertitudinea privind politica fiscală poate determina investitorii să ceară o primă de risc mai mare, adică o dobândă suplimentară pentru riscul asumat.

Dobânzile obligațiunilor emise în această perioadă pot rămâne de plătit ani întregi, inclusiv după depășirea crizei politice. Ele sunt suportate din bugetele viitoare, din care se finanțează și pensiile, salariile bugetarilor, spitalele, școlile și autostrăzile.

Creșterea costurilor de finanțare are și un context internațional. Statele Unite se împrumută la randamente de peste 5%, iar Germania la dobânzi de peste 3%, după o perioadă în care randamentele sale erau negative. Evoluțiile dobânzilor românești nu pot fi atribuite exclusiv politicii interne.

Un guvern interimar poate administra statul, dar oferă mai greu investitorilor o perspectivă credibilă pentru anii următori. HotNews leagă această incertitudine de continuitatea măsurilor fiscale și de posibilitatea ca deciziile anunțate să fie menținute peste șase luni.

Un leu mai slab poate scumpi importurile

Blocajul politic a coincis și cu slăbirea leului, conform informațiilor Reuters citate de HotNews. Coincidența nu stabilește însă o cauză exclusivă: cursul depinde simultan de inflație, deficitul extern, dobânzi, fluxurile de capital, politica Băncii Naționale a României (BNR) și evoluțiile internaționale.

Deprecierea se poate transmite în sumele plătite pentru chirii, rate și leasing auto legate de euro. Un leu mai slab înseamnă și costuri mai mari pentru firmele care importă bunuri de consum, materii prime și echipamente.

Prețurile unor produse sunt legate direct sau indirect de moneda europeană. Într-o economie cu inflație încă ridicată, presiunea valutară poate ajunge astfel în prețurile achitate de consumatori.

Plățile datoriei explică o parte importantă din scăderea rezervelor

Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie 2026 cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro. HotNews explică o parte importantă a ieșirilor prin operațiuni ale Ministerului Finanțelor și prin plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro legate de datoria publică.

Scăderea rezervelor nu reprezintă valoarea pierderilor provocate de criza politică. Evoluția lor are loc într-o economie cu deficit extern mare și cu moneda sub presiune.

Incertitudinea poate amâna investițiile și angajările

HotNews identifică investițiile amânate drept un posibil cost greu de măsurat al crizei și descrie mai multe decizii care pot fi afectate:

• O companie poate aștepta încă șase luni înainte să deschidă o fabrică.
• Un fond poate solicita un randament mai mare pentru investiție.
• Un antreprenor poate renunța la angajări.
• Un proiect public poate rămâne blocat în lipsa unei decizii.
• Banii europeni pot intra mai lent dacă reformele necesare sunt întârziate.

Acestea sunt scenarii, nu un bilanț al unor pierderi deja înregistrate. Efectele lor, descrise de HotNews, ar fi investiții mai puține, creștere economică mai mică și venituri bugetare mai slabe.

Reducerea deficitelor condiționează perspectiva ratingului

Ratingul evaluează riscul privind plata datoriilor statului. Sub treapta BBB- începe categoria speculativă, cunoscută drept junk.

S&P Global Ratings ar putea lua în calcul o retrogradare dacă reducerea deficitului se abate de la plan. Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele fiscal și extern se reduc și există un plan credibil de politici pe termen mediu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Luca Niculescu începe negocierile pentru guvern cu PSD nemulțumit de alegerea premieruluiDolce SportLionel Messi și-a încheiat parcursul la naționala Argentinei cu un gol și două pase decisiveGetPonyLa 75.000 de mile, 12 piese și consumabile ale mașinii merită verificate. Ce simptome cer un control mai devremeBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaDe ce te trezești să urinezi noaptea chiar dacă ai redus apa băută searaRevista IoanaPensionarea în străinătate cere mai mult decât venit lunar. Ce verifici dincolo de cei 920 de euro în Portugalia