BNR vede inflație de 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% anterior. Costurile firmelor rămân sub presiune mai mult timp

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Prețurile nu revin în țintă decât la finalul lui 2027. Noua prognoză urcă la 6,1% inflația estimată pentru 2026

BNR și-a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 6,1%, de la 5,5% în proiecția anterioară. Reintrarea în intervalul țintă de 1,5% – 3,5% este acum așteptată abia la finalul anului 2027.

Consecința imediată pentru companii și investitori este prelungirea unui orizont cu prețuri volatile și costuri de operare greu de stabilizat. Noua traiectorie indică o inflație de 3,4% pentru decembrie 2027, față de 2,9% în prognoza anterioară, și 2,8% pentru iunie 2028, comparativ cu 2,7% anticipat anterior pentru martie 2028.

Contextul economic rămâne nefavorabil. Datele Eurostat pentru iunie 2026 indică o inflație anuală de 9,2% în România, mult peste media UE de 2,9%, într-un moment în care economia locală este expusă riscului ca agențiile de rating să coboare evaluarea țării în categoria „nerecomandat investițiilor”. Asta ar ridica suplimentar costurile de finanțare ale statului.

Potrivit minutei Consiliului de Administrație al BNR, „rata anuală a inflației va fluctua ușor în trimestrul IV 2026 și își va relua apoi descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul țintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă”.

Inflația de bază, indicatorul care elimină componentele volatile și arată presiunea persistentă din economie, este prognozată la 5,4% în decembrie 2026, față de 4,8% anterior. Pentru iunie 2028, BNR estimează 2,3%, comparativ cu 2,2% în proiecția pentru martie 2028.

Riscurile vin din ofertă, deși cererea încetinește

Tabloul descris de banca centrală este unul în care presiunile pe partea ofertei rămân dominante, chiar dacă economia pierde din tracțiunea consumului. Rata anuală a inflației a coborât în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar a rămas peste nivelul de 9,87% de la finalul trimestrului I 2026.

BNR vede o corecție descendentă în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor majorărilor de taxe și al ieftinirii legumelor și fructelor. După această etapă, profilul se deteriorează din nou prin scumpirea tarifelor la telecomunicații și RCA și a gazelor naturale.

Consiliul de Administrație al BNR avertizează că balanța riscurilor rămâne înclinată în sus. „S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, având ca surse majore evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în condițiile secetei severe din acest an, precum și traiectoria cotației țițeiului”, se arată în minută.

Acest mix contează direct pentru mediul de afaceri. Energia electrică, gazele, combustibilii, polițele RCA și telecomunicațiile intră transversal în structura de cost a companiilor, iar eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimente de bază adaugă presiune și asupra inflației de bază, cum relatează Observator News.

În paralel, pe partea cererii, BNR anticipează presiuni dezinflaționiste. Deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, iar consumul privat din 2026 să scadă mai accentuat decât în prognoza anterioară.

S-a susținut că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor resimți însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată, observându-se că deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, potrivit minutei ședinței.

Pentru companii, combinația este dificilă: venituri mai slabe din cerere, dar costuri încă ridicate pe segmentele esențiale.

Planificarea de business, afectată de noul calendar

O singură citire a datelor din iunie ar rata schimbarea relevantă. Inflația a coborât atunci la 10,42% de la 10,85% în mai, însă banca centrală a păstrat diagnosticul unei dezinflații mai lente și a împins cu două trimestre momentul revenirii în intervalul țintă.

Această diferență schimbă orizontul de stabilizare a costurilor. O companie care își baza bugetarea pe revenirea mai rapidă spre țintă trebuie să includă acum un interval mai lung în care prețurile la utilități, materii prime alimentare și servicii pot rămâne sub presiune.

Totuși, BNR indică și puncte de respiro în profilul inflației. Efecte dezinflaționiste sunt așteptate în trimestrul III 2026 din baza de raportare asociată majorării cotelor de TVA și accizelor din august 2025, iar în 2027 din efectele de bază legate de șocul energetic din 2026.

Calendarul pe care îl livrează banca centrală este acum clar: o scădere temporară în trimestrul III 2026, fluctuații ușoare în trimestrul IV 2026, apoi o descreștere pe o traiectorie mai ridicată, cu reintrarea în țintă abia la finalul anului 2027.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicieLylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă mediciiRevista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe ziNews24Giorgia Meloni solicită înregistrarea vocii drept marcă europeană pentru a combate falsurile audioDolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențeGetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile