Deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde lei în primele șapte luni din 2026. Dobânzile au trecut de 40 de miliarde

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Companiile, contribuabilii și debitorii statului rămân expuși costului finanțării publice, chiar dacă deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit Economica.net unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Nazare a legat această corecție de o reducere de 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%, și a susținut că ajustarea trebuie continuată deoarece cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% în primele șapte luni din 2026 și au depășit 40 de miliarde de lei.

„Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele șapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%. Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei”, a scris Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, pe Facebook.

Datoria a urcat, iar dobânzile consumă tot mai mult buget

Presiunea nu vine doar din deficitul curent, ci și din volumul datoriei acumulate. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% din PIB la finalul lui 2025 și a depășit 1.138 de miliarde de lei.

Necesarul brut de finanțare al statului a urcat la 278,5 miliarde de lei în 2026, de la 135 de miliarde de lei în 2021. Acest indicator include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență.

Alexandru Nazare a prezentat costul imediat al acestei traiectorii prin dobânda plătită de buget: „Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis.”

Ministrul a plasat această corecție în contextul unui dezechilibru mai vechi al economiei. România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, iar, potrivit prognozei Comisiei Europene, acesta a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat la 6,2% din PIB în 2026.

Alexandru Nazare a afirmat că România a intrat în 2025 cu cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană și că, pentru al doilea an consecutiv, are cea mai amplă reducere proiectată a deficitului din Uniune. Ministrul a legat consolidarea de reducerea deficitelor gemene, bugetar și de cont curent.

Investițiile au crescut, iar peste 71% au mers prin fonduri UE și PNRR

Corecția nu a fost însoțită, potrivit cifrelor prezentate de ministru, de o tăiere a investițiilor publice. Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025.

Peste 71% din plățile pentru investiții din primele șapte luni din 2026 au fost legate de fonduri europene și PNRR. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de aceeași perioadă din 2025.

Ministrul Finanțelor susține că ajustarea nu s-a făcut prin comprimarea cheltuielilor de dezvoltare, ci prin reducerea celor care apasă permanent asupra bugetului. El afirmă că efectele consolidării fiscale trebuie distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile.

„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație. Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație și companii”, a scris Alexandru Nazare.

Ministrul susține că reducerea deficitului trebuie menținută, în condițiile în care statul refinanțează datorii mari, plătește dobânzi ridicate și încearcă să păstreze investițiile ca principal canal de creștere economică.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetToma Cuzin, reținut după accidentul de la Peretu, a avut un rezultat pozitiv la DrugTestLylaUnele probleme de sănătate au fost asociate cu Alzheimerul precoce cu până la 15 ani înainte de diagnosticRevista IoanaCum faci curățenia de toamnă în grădină fără să tai plantele care au nevoie de protecție peste iarnăNews24Casa Albă îi solicită lui Kimberly Guilfoyle să renunțe la postul de ambasadoare în GreciaDolce SportSorana Cîrstea pierde la Wuhan cu locul 240 mondial după ce ratează trei mingi de meciGetPonyPoliția poate măsura viteza din mers, dar numai cu radare omologate pentru acest regim