Deficitul de cont curent a scăzut la 11,4 miliarde de euro în primele cinci luni

Până acum, semnalul urmărit în balanța externă era deteriorarea rapidă a contului curent. Datele BNR publicate la finalul lunii mai arată o ruptură parțială: deficitul s-a atenuat la 11,4 miliarde de euro în primele cinci luni, dar finanțarea lui s-a subțiat în același timp, printr-o scădere abruptă a investițiilor străine directe la 2,19 miliarde de euro.

Față de ianuarie-mai 2025, deficitul de cont curent este mai mic cu aproape 600 de milioane de euro, în timp ce fluxul de ISD este mai redus cu 720 de milioane de euro, de la 2,91 miliarde la 2,19 miliarde de euro. Ca ritm, reculul capitalului străin este de circa 25%, mult peste ameliorarea marginală a dezechilibrului extern.

Pentru piață, miza nu este doar nivelul deficitului, ci felul în care este finanțat. România rămâne la rating suveran BBB- cu perspectivă negativă, la un singur pas de categoria nerecomandată investițiilor, iar o eventuală retrogradare este percepută ca un declanșator pentru recesiune economică. În acest cadru, un deficit extern ceva mai mic ajută, dar un flux mai slab de capital stabil apasă exact pe punctul sensibil: sustenabilitatea finanțării.

Structura datelor explică de ce ajustarea rămâne fragilă. Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 13,2 miliarde de euro, cu 536 de milioane de euro sub nivelul din primele cinci luni din 2025. Balanța serviciilor a rămas la un excedent de 5,6 miliarde de euro, practic neschimbată față de anul anterior. Cu alte cuvinte, corecția nu vine dintr-un salt al exporturilor de servicii, ci mai ales dintr-o temperare modestă a dezechilibrului comercial.

În servicii, contribuția cea mai mare rămâne în IT&C, care a generat un excedent de 3 miliarde de euro, în urcare ușoară de la 2,8 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Transporturile au adus încă 2,7 miliarde de euro. Aceste două componente țin deschis canalul prin care economia compensează o parte din deficitul de marfă, însă nu au accelerat suficient cât să schimbe profilul dezechilibrului extern.

Presiunea s-a mutat din comerț în finanțarea deficitului

Aici apare fisura relevantă pentru investitori și companii. Investițiile străine directe s-au redus la 2,19 miliarde de euro, iar participațiile la capital au însumat 2,54 miliarde de euro. Potrivit ZF, scăderea vine într-un moment în care prudența domină economia reală și în care fluxurile de capital sunt mai selective.

Balanța veniturilor primare a adâncit această presiune. Deficitul a ajuns la 3,7 miliarde de euro la finalul lunii mai, cu 146 de milioane de euro peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Pentru companii și finanțatori, cifra contează fiindcă înseamnă ieșiri mai mari pe componenta de venituri primare exact când intrările de capital nou încetinesc.

Impactul prudenței asupra economiei interne și creditării

Prudența apare și în economia internă. Carmen Petcu, reprezentant De’Longhi, a descris schimbarea de comportament din consum astfel:

„Vremurile sunt foarte imprevizibile, iar piaţa e guvernată de precauţie. Se vede asta şi în mixul de produse cumpărate de clienţi.”

În paralel, numărul de PFA-uri nou create a crescut cu 50% în primele cinci luni, la circa 25.000 de unități. Este un prag care în perioada 2016-2020 era atins într-un an întreg. Pentru fiscalitate și piața muncii, semnalul este clar: într-un mediu perceput ca impredictibil, o parte din activitatea economică migrează spre forme mai flexibile de organizare.

În creditare, riscul nu este distribuit uniform. Cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante sunt la companiile din agricultură, cu 9,8%, și construcții, cu 9%, urmate de industrie și comerț, fiecare cu peste 6%. Aceste niveluri sunt relevante pentru bănci și pentru companiile care caută finanțare, deoarece sectoarele cu NPL ridicat tind să suporte condiții mai stricte de credit și costuri de risc mai mari.

Presiunea pe investiții apare și în companiile de stat. Ministerul Energiei cere în AGA ținte ferme de investiții la Hidroelectrica și are o activitate mai ridicată decât fondurile de pensii Pilon II, decizia urmând să fie luată în AGA. Pentru piață, implicația imediată este asupra alocării capitalului și asupra randamentului între distribuții către acționari și proiecte noi.

Din acest tablou, schimbarea concretă pentru lunile următoare este una de cost și selecție: companiile care depind de capital extern și de creditare vor opera într-un mediu mai prudent, iar investitorii vor urmări mai atent dacă reducerea deficitului extern continuă suficient de repede pentru a compensa un flux de ISD coborât la 2,19 miliarde de euro într-o economie rămasă la BBB- cu perspectivă negativă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetGreta Gerwig aduce nașterea Narniei în primul trailer. Filmul intră pe Netflix pe 2 aprilie 2027LylaMihail Pautov recomandă consult medical pentru tusea care depășește opt săptămâniRevista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de răuNews24Președintele ASF Alexandru Petrescu și ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România - Darryl Nirenberg: Parteneriatul cu instituțiile americane, în sprijinul unei piețe financiare românești maiDolce SportSamara și Szocs asigură României al doilea podium la Europenele de tenis de masăGetPonyCât înseamnă alimentarea pentru 1.000 km în România, la prețurile săptămânii din 12 octombrie 2026