Peste 5% din PIB, câștigul bugetar estimat de BNS din fiscalizarea muncii la negru. Ce evită România

Aducerea muncii la negru la suprafață și reformarea administrației fiscale ar putea pompa în bugetul de stat o sumă uriașă, echivalentă cu peste 5% din Produsul Intern Brut. Un studiu recent al Blocului Național Sindical arată că acești bani acoperă cu ușurință întregul deficit structural pe care România încearcă să îl corecteze. Calculul sindicaliștilor vine într-un moment critic pentru finanțele țării, în condițiile în care statul și-a asumat în fața Comisiei Europene o ajustare anuală de aproximativ 1% din PIB. Dacă autoritățile ar reuși să reducă munca nedeclarată măcar până la media europeană, câștigul teoretic rezultat ar fi suficient pentru a susține efortul de consolidare bugetară timp de trei ani, și asta fără să crească vreun impozit.

Gaura din buget a ajuns în 2025 la aproximativ 7,65% din PIB, iar presiunea pentru a găsi resurse devine sufocantă. În loc să recurgă la majorarea taxelor existente, guvernanții ar putea pur și simplu să lărgească baza de impozitare. Lăsând cotele intacte și fiscalizând activitățile ascunse, statul ar obține acea gură de oxigen necesară corecției deficitului.

Tentația de a introduce un impozit progresiv pe venit, fără a umbla în același timp la contribuțiile sociale (CAS și CASS), riscă să lovească puternic în angajatorii corecți. Companiile care operează la vedere suportă deja o competiție neloială din partea actorilor economici care își plătesc angajații parțial la negru sau îi trec în formule de muncă pseudo-independentă. Un cost fiscal și mai mare le-ar dezavantaja și mai mult într-o regiune unde competiția pe costul muncii este deja acerbă.

Pe hârtie, România împarte cu Bulgaria și Lituania un record nedorit, fiind printre puținele state membre ale Uniunii Europene care nu au reușit să construiască un cadru instituțional integrat pentru a combate munca nedeclarată. Această lipsă de coordonare a autorităților lasă teren liber evaziunii, permițând unor antreprenori să își scadă artificial costurile cu personalul și să pună presiune pe firmele care își achită integral dările.

Potențialul de 5% din PIB din combaterea evaziunii

Datele publicate de Economica detaliază modul în care o reformă reală a Fiscului, dublată de reducerea muncii nedeclarate și a evaziunii la plata TVA, poate genera acea sumă salvatoare de peste 5% din PIB. Suma este enormă dacă ne gândim că statul trebuie să strângă cureaua cu doar 1% din PIB în fiecare an. Practic, ascunsă în economia gri, există o rezervă fiscală de cinci ori mai mare decât efortul cerut de la un an la altul.

Fenomenul are o amploare îngrijorătoare și înghite o proporție uriașă din economia națională. Aproximativ 21,7% din întreaga forță de muncă a țării se află în afara radarului fiscal, ceea ce înseamnă că orice pas făcut spre legalizare s-ar traduce imediat prin încasări suplimentare, dar și prin cifre mai bune privind ocuparea, productivitatea și contribuțiile la pensii și sănătate.

Reprezentanții Blocului Național Sindical avertizează, în studiul realizat în contextul eforturilor de aderare la OCDE, că statul trebuie să își schimbe strategia. Autorii susțin că alternativa la cota progresivă de impozit pe venit rămâne detectarea și sancționarea muncii nedeclarate, proces care este în prezent izolat și ineficient. Este o concluzie care subliniază implicit că autoritățile eșuează în a colecta banii deja datorați de mediul privat, înainte de a cere alții noi.

Presiunea fiscală suplimentară ar putea împinge mai multă muncă în afara sistemului

Tabloul devine și mai complicat când analizăm de unde provine exact această evaziune. Un studiu publicat în 2023 de cercetătorii Franic, Horodnic și Williams, pe baza datelor din 2019, arată că aproape 81% din munca la negru din România este generată de angajații dependenți, adică fie salariați ținuți fără niciun fel de contract, fie oameni care primesc o parte din salariu în plic. Doar 18,8% din evaziune vine de la lucrătorii independenți. Contrastul este uriaș față de țări precum Olanda sau Cipru, unde evaziunea se concentrează tocmai în rândul independenților, în proporție de peste 80%. Prin urmare, o creștere a poverii fiscale pe contractele standard de muncă ar lovi direct în centrul vulnerabilității românești, scumpind și mai mult munca legală.

Statisticile lovesc chiar mai adânc în anumite sectoare. Un procent uriaș, de 62,5% din munca celor care lucrează pe cont propriu și 60,1% din munca lucrătorilor familiali, scapă complet de taxare, marcând cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană pentru aceste categorii. Rezultatul direct este o piață a muncii fracturată, în care bugetele publice pierd constant bani, iar companiile nu au parte de o concurență loială.

Trecerea la un impozit progresiv cu trepte de 10%, 16% și 20%, dar menținând actualele contribuții la sănătate și pensii, ar avea consecințe dezastruoase pe termen lung. Sindicaliștii spun că efectul predictibil va fi accelerarea migrării spre angajare informală sau pseudo-independentă, amintind că un asemenea scenariu ar arunca România pe primul loc în privința poverii fiscale din zona OCDE, peste economia Germaniei. O asemenea presiune fiscală, necorelată cu nivelul productivității de la noi, nu ar face decât să gonească investitorii și să alunge și mai mulți muncitori în subteran.

De altfel, experții subliniază constant că însăși Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică nu cere în mod expres guvernelor de la București să crească taxele ca soluție unică, ci le recomandă în primul rând să fie capabile să le strângă pe cele pe care le-au legiferat deja. Combaterea muncii la negru nu înlocuiește alte reforme fiscale de care țara are nevoie, dar reprezintă o cale fermă de stabilizare bugetară care nu generează costuri și dezechilibre în eficiența economică.

Alegerile pe care guvernul urmează să le facă vor dicta direcția pieței muncii. Majorarea taxelor ar împinge inevitabil mai multe companii spre zona gri, în timp ce un efort real de formalizare ar lărgi pur și simplu baza celor care contribuie. Aducerea tuturor sub aceeași umbrelă fiscală ar tempera concurența neloială, oferind în același timp angajaților acces la credite și la o protecție socială reală, totul fără să fie nevoie de procente adăugate la actualele impozite.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Absolvenții oricărei facultăți ar putea primi autorizații pentru terapii alternative după un cursDolce SportLuis García Plaza invocă 9 puncte înainte de El Clásico în acuzațiile privind arbitrajulGetPonyNoua Dacia Spring, prezentată la Paris, va fi produsă în SloveniaBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți