Un viitor întunecat e după colț – energia se va scumpi din cauza creșterii dependenței României de import. Din exportator net, România devine importator. Este efectul lipsei de investiții, iar un rol îl are statul, jucator principal în zona de productie prin companiile deținute.
România este condamnată să devină importator net de energie, de unde, în mod tradițional, exporta serios, mai ales în Ungaria. Pe măsură ce se vor închide centralele noastre, electricitatea se va scumpi rapid, situație ce se va menține cel puțin până la nivelul anului 2030, arată ultimele studii din domeniu. Or, toată această situație de pe piața de energie electrică nu reflectă decât lipsa de implicare a statului.
Sectorul energetic din România a primit o prognoză sumbră. Electricitatea se va scumpi, centralele se vor închide și vom deveni importator net. De unde în mod tradițional exportam energie în Ungaria, un studiu realizat de compania de consultanță ICIS, arată că trendul se va inversa. Pe măsură ce capacitățile de producție de la noi din țară se vor închide treptat, ca urmare a costurilor tot mai mari cu emisiile, vom ajunge să importăm masiv pentru a reuși să facem față consumului.
Statistica arată că în deceniul următor, piața de energie electrică din România va deveni chiar mai scumpă decât cea din Ungaria. Concret, până în 2024, prețul mediu din țara noastră va fi mai mare decât cel din Ungaria cu 8 euro pe megawat pe oră, iar diferențele se vor aplatiza din nou abia peste 10 ani, atunci când ar putea fi date în exploatare comercială două grupuri noi la centrala nucleară de la Cernavodă. Dacă se va întâmpla ceva cu acel proiect, care trenează de 15 ani.
Până atunci, piața din România va înfrunta o scădere a capacității de generare în sectorul termo din cauza costurilor cu cerficatele de emisii, în condițiile în care va crește cererea pentru electricitate.
În partea ungara însă, este așteptată apariția mai multor surse de energie competitivă.
Se inversează, așadar, un trend care există din 2014, atunci când s-a realizat cuplarea piețelor spot între România, Ungaria, Slovacia și Cehia. De atunci și până anul trecut, în medie prețurile de pe piața din România au fost mai mici decât cele din Ungaria.
ICIS prognozează o creștere rapidă a prețurilor în România. Nivelul maxim al prețurilor spot, va fi, pe ambele piețe, în anul 2025: 77 euro pe megawat pe oră în Ungaria și în jur de 84 de euro în România.
Peste 5 ani, capacitățile termoenergetice din România se vor diminua considerabil. ICIS prognozează o scădere cu 60% a capacității instalate în centralele pe cărbune și cu 45% a centralelor pe gaze.
Și nici regenerabilele nu le vor putea înlocui, având în vedere că Guvernul și-a stabilit o țintă prea puțin ambițioasă și nici nu are în plan finanțarea unor noi proiecte. Asta în condițiile în care studiile arată că cererea de energie electrică va înregistra o creștere de cel puțin 1% în fiecare an, ceea ce înseamnă că în următorii 5 ani vom ajunge la un deficit de producție.
În intervalele cu vârf de consum, cei de la ICIS estimează că va fi utilizată din ce în ce mai mult la maximum infrastrctura de import de energie electrică. Acest lucru înseamnă prețuri mai mari.
Cel mai mare risc în acest moment pentru România este ca niciunul dintre cele două noi reactoare de la Cernavodă să nu fie finalizat. Pe de altă parte, România ia în calcul implementarea unei scheme de compensare a costurilor cu emisiile, astfel că unele dintre centralele termo existente ar putea funcționa mai multă vreme.
Prețul certificatelor de emisii a crescut foarte mult, ceea ce afectează prețul energiei produse pe bază de cărbune și asta ridică prețul energiei electrice în toată piața.
De exemplu, Complexul Energetic Oltenia, compania cea mai afectată de creşterea preţurilor la certificatele de emisii, a plătit în 2018 aproape un miliard și jumătate de lei pentru aceste certificate. Specialiștii au avertizat de mai multe ori că din cauza preţurilor mari la energie electrică, care vor deveni şi mai mari din cauza viitoarelor scheme de sprijin, industria devine necompetitivă. Un astfel de ritm de creștere ar putea scoate în afara pieței capacităţi românești.
Companiile au şi puţini bani de investiţii. Guvernul obligă în continuare companiile energetice, unde este acționar majoritar, să cedeze bugetului cel puțin 90% din profitul net, sub formă de dividende.
sursa digi24.ro