Peste 10 milioane de persoane au rămas pe întuneric în Cuba, atât în locuințe, cât și la locul de muncă, după ce rețeaua electrică națională s-a prăbușit pentru a doua oară într-o singură săptămână. S-a întâmplat sâmbătă, iar întreaga țară este acum paralizată, fiind a treia întrerupere majoră de curent din această lună.

Deconectare totală

Ministerul Energiei din Cuba a confirmat dezastrul printr-un comunicat sec, publicat pe rețelele de socializare. Aici se anunța că „a avut loc o deconectare totală a Sistemului Electric Național”.

Dar autoritățile au dat asigurări. „Protocoalele de restabilire a alimentării încep deja să fie puse în aplicare.” Operatorul rețelei, UNE, a precizat că restabilirea se face treptat, acordând prioritate centrelor „vitale”, cum ar fi spitalele și sistemele de alimentare cu apă.

Proteste și sedii de partid incendiate

Cum s-a ajuns aici, pe bune? Infrastructura electrică a țării este învechită, penuria de combustibil este cronică, iar blocada impusă de SUA asupra combustibililor a tăiat importurile de petrol necesare pentru funcționarea centralelor electrice. Criza a scos oamenii în stradă, un lucru rar în Cuba.

Luni, localnicii au bătut în oale și tigăi în centrul Havanei, în semn de nemulțumire. Lucrurile au escaladat însă în orașul Morón, situat în centrul Cubei, unde protestatarii au atacat și au incendiat sediul Partidului Comunist în aceeași zi.

Demonstrațiile neautorizate sunt ilegale în Cuba, iar cei care încalcă interdicția riscă închisoarea.

Jocul de putere al lui Trump

Toată această criză energetică și socială are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat. De când soldații americani l-au capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie, Donald Trump a fost întrebat în repetate rânduri despre planuri similare pentru Cuba.

Se pare că președintele Trump dorește înlăturarea președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel, un aliat regional al Venezuelei, drept condiție pentru ridicarea embargoului asupra combustibilului. Săptămâna trecută, Trump a sugerat că ar putea avea loc o „preluare prietenoasă” a Cubei, remarcând ulterior că ar fi o „onoare”.

Ajutoare internaționale și planuri de apărare

Iar în acest context tensionat, o coaliție de grupuri socialiste internaționale a sosit la Havana în weekend pentru a-și arăta sprijinul față de guvernul cubanez. Acestea au adus donații constând în panouri solare, pachete cu alimente de bază și medicamente. Un alt convoi umanitar, „Nuestra America”, plecat din Mexic, este așteptat să sosească luni în portul din Havana, după ce a fost întârziat de vremea rea.

Adresându-se activiștilor care au livrat ajutoarele, președintele cubanez a declarat că insula are un „plan de pregătire pentru a spori gradul de pregătire al poporului nostru pentru apărare” împotriva oricărei agresiuni militare a SUA.

Sistemul politic nu e negociabil

Díaz-Canel a confirmat că guvernele american și cubanez au desfășurat fazele inițiale ale unor discuții bilaterale menite să pună capăt crizei, deși nu este clar cum progresează acestea. Numai că poziția Havanei pare de neclintit. Vineri, viceministrul cubanez de externe, Carlos Fernandez de Cossio, a insistat că „sistemul politic al Cubei nu este negociabil și, fireste, nici președintele, nici funcția vreunui oficial din Cuba nu sunt supuse negocierilor cu Statele Unite”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cuba Donald Trump Miguel Diaz Canel pana de curent Cuba proteste Cuba