Angela Merkel, cancelar al Germaniei, a manifestat o opoziție fermă față de un ajutor rapid pentru Grecia, generând astfel o diviziune între capitalele europene în ceea ce privește gestionarea riscurilor asociate cu euro, conform publicației britanice The Guardian.
În cadrul summitului extraordinar desfășurat joi la Bruxelles, liderii europeni au emis o declarație menită să restabilească stabilitatea și să își exprime sprijinul politic pentru programul de austeritate și reformele structurale propuse de premierul grec George Papandreou. În document se sublinia că toate cele 16 state membre ale zonei euro, inclusiv Grecia, ‘vor lua măsuri decisive și coordonate dacă va fi necesar pentru a asigura stabilitatea financiară în întreaga zonă euro’.
Această declarație a fost interpretată ca un semnal puternic pentru cei care speculează asupra viitorului monedei europene. Marile economii din zona euro, precum Germania și Franța, par să fie pregătite să acționeze decisiv pentru a restabili încrederea în euro. Totuși, nu s-au făcut promisiuni concrete privind fondurile destinate Greciei; declarația sublinia că ‘guvernul grec nu a solicitat niciun tip de asistență financiară’.
Reacția piețelor financiare la concluziile summitului a fost una dezamăgitoare. Euro s-a depreciat cu 1% față de dolar, atingând valoarea de 1 euro echivalent cu 1.360 dolari. Indicele bursier Dow Jones Stoxx 50 a scăzut cu 0.7%, iar bursele din Franța, Germania, Spania și Italia au suferit pierderi între 0.5% și 1.6%.
Neil Williams, economist șef la Hermes Asset Management specializat în investiții pe termen lung afirmă că actuala situație reprezintă doar ‘o soluție temporară’. El consideră că este necesar un plan credibil care să abordeze problemele întregii zone euro și nu doar ale unei singure țări.
După summit-ul respectiv, Merkel și Sarkozy au susținut o conferință comună pentru a evidenția unitatea franco-germană; totuși acest lucru maschează divergențele fundamentale dintre cele două părți privind abordările posibile.
Berlinul și Parisul au avut opinii diferite în runda anterioară de negocieri: francezii (susținuți de Spania) optând pentru acordarea unui împrumut Greciei iar Germania împreună cu Banca Central Europeană adoptând o poziție mai rigidă – argumentând că cel mai mare risc pentru stabilitatea monedei este oferirea unui ajutor financiar unei țări care are un deficit bugetar aproape dublu față de limita acceptabilității.
Un diplomat german afirma: ‘Germania nu poate justifica contribuțiile cetățenilor ei către stilul extravagant al grecilor’. În loc să intervină direct în criza Atenei , Berlin insistase asupra implementării stricte a programului grecesc printr-o colaborare strâns controlată între Comisia Europeană , BCE si FMI – un demers fără precedent până acum in zona euro . Cei trei actori vor evalua implementarea acestui program abia din luna martie , conform oficialilor germani.
Merkel considera ca aceasta abordare este cea mai eficientã modalitate prin care se pot calma piețele financiare . Se poate face o comparație aici cu Irlanda , care după ce s-a confruntat cu dificultãți similare in domeniul finanțelor publice ,a reusit sa recâștige increderea investitorilor prin reducerile drastice ale cheltuielilor publice si diminuarea salariilor .
Atitudinea fermã adoptată de Merkel reflectã conștientizarea faptului cã electoratul german ar putea reacţiona negativ la ideea implicării financiare într-un pachet salvator într-o perioadã marcatã deja prin austeritate severa in propria ţară.
De asemenea Berlin-ul invocǎ limitările legale existente avand in vedere cǎ Curtea Constituționalǎ germanǎ ar putea decide cǎ conform Tratatului Maastricht Germania nu poate oferi ajutoare financiare bilaterale altor state membre aflate in dificultate .
Strategia europeanǎ adoptatǎ joi pare sǎ fie una bazatǎ pe aşteptare şi speranţă . Jean-Claude Trichet preşedintele BCE critica faptul cӑ tratamentele aplicate Greciei sunt insuficiente şi solicita acţiuni mai ferme din partea guvernului elen . Premierul Papandreou s-a angajat sa reducӑ deficitul bugetar enorm cu patru procente anul acesta iar Merkel i-a transmis clar cӑ aceasta va fi considerata drept mӑsurӑ esentiala si ca BCE Comisia si FMI vor trebui sa-l determine pe prim-ministru sa respecte aceste angajamente .
Întâlnirile miniștrilor finanțe ai zonei euro şi UE planificate luni şi marţi viitoare vor aborda detaliile strategiei europene dar se estimeazӑ ca discutiile se vor concentra mai mult asupra modurilor eficiente de monitorizare decât asupra unui eventual pachet salvator.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News