Bucureştiul i-a făcut un cadou excelent premierului bulgar Boiko Borisov, prin desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi nu este greu de prevăzut că în raportul anual pe justiţie al Comisiei Europene, care va fi publicat în trei luni, Bulgaria va fi lăudată că este un elev excelent în comparaţie cu România care va fi pusă la colţ, scrie ziaristul Svetoslav Terziev, într-o analiză publicată de cotidianul sofiot Sega.
În articol, intitulat ‘Bulgaria devine mai albă şi mai bună de România’, se aminteşte că, începând cu anul 2001 când au fost separate de grupul cele 10 ţări din centrul şi estul Europei care au aderat la UE în 2004, pe motiv că înregistrau întârzieri, cele două ţări sunt în aceeaşi barcă. De atunci, liderul în grupul lor mic s-a schimbat de câteva ori, dar spre deosebire de Bulgaria, România niciodată nu a fost pedepsită cu blocarea fondurilor europene.
De câteva zile, politicienii români se tem că ţara lor face tot posibilul să atragă sancţiuni europene şi că riscă chiar să nu adere la spaţiul Schengen, la data propusă.
La 22 aprilie, la Bruxelles, preşedintele României, Traian Băsescu, l-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că va face tot posibilul ca ruşinea să nu devină şi mai mare, însă posibilităţile lui sunt limitate, comentează ziaristul bulgar.
La o zi după aceea, suedeza Cecilia Malmstrom, comisarul eurpean pentru afaceri interne, l-a acoperit cu laude pe Ţvetan Ţvetanov, ministrul bulgar de interne, spunându-i că urmăreşte cu mare interes operaţiunile poliţiei bulgare împotrivă crimei organizate. Se creează impresia că Bulgaria, care în urmă cu un an avea probleme în comunicarea cu Bruxelles-ul, găseşte acum cu uşurinţă un limbaj comun cu oficialii europeni, în timp ce România pare mută şi surdă, se mai apreciază în articol.
Privite din Europa, cele două ţări au următoarele mari probleme din cauza cărora sunt supravegheate de Bruxelles: România trebuie să combată corupţia la nivel înalt, iar Bulgaria – corupţia la nivel înalt şi crima organizată. Diferenţa constă în faptul că înalţi demnitari din Bucureşti nu folosesc serviciile unor băieţi puternici ca să fure, ci fac acest lucru doar prin mecanismele oferite de simplul fapt că se află la putere, scrie ziaristul bulgar.
Rezultatul final este acelaşi – crearea unei elite mafiote care în ultimii 20 de ani a devenit nu numai bogată, ci mai presus de lege. Uniunea Europeană a refuzat s-o legitimeze şi a impus celor două ţări condiţia că acestea vor fi tratate diferit până când nu scapă de aceste probleme. Mecansimul de cooperare şi verificare, creat special pentru România şi Bulgaria, conţine patru ţinte (benchmarks) care arată României unde trebuie să realizeze progrese şi şase ţinte în cazul Bulgariei.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 aprilie prin care ANI este declarată anticonstituţională, România practic renunţă la îndeplinirea ţintei numărul 2 care prevede existenţa unei asemenea agenţii care trebuie să verifice veniturile înalţilor oficiali şi existenţa unor eventuale conflicte de interese. În plus, Uniunea Europeană insistă ca deciziile Agenţiei Naţionale de Integritate să fie obligatorii.
Potrivit ziarului bulgar, timp de trei ani, România aproape că a demonstrat entuziasm în lupta împotriva corupţiei, verificând şi punând sub învinuire un fost premier, foşti miniştri, senatori, deputaţi, magistraţi şi alţi funcţionari, dar fără ca aceste acuzaţii să se concretizeze vreodată în sentinţe. Această perdea de fum avea ca scop să distragă atenţia Bruxelles-ului până la sfârşitul anului precedent, de când nu mai există riscul activării clauzei de salvgardare.
Şi străduinţa demonstrată de Bulgaria a fost falsă, dar şi mult mai moderată. Fiind în tandem cu România, şi Bulgaria a scăpat de clauza de salvgardare, dar a rămas frica de sancţiunile economice care au privat Bulgaria de fondurile europene în plină criză financiară. De aceea guvernul premierului Boiko Borisov nu numai că nu a renunţat la această străduinţă, ci a trecut la arestări demonstrative, sperând că acestea vor fi observate şi apreciate de Bruxelles.
Bineînţeles, acolo se aşteaptă nu numai arestări, ci şi sentinţe, dar încurajările nu au întârziat să apară, precum deblocarea fondurilor.
De ce în România a avut loc o inversare dramatică? Pentru că Agenţia Naţională de Integritate a început să creadă că într-adevăr a primit dreptul să se uite în ograda mafiei, comentează ziarul bulgar.
Funcţionarii din Agenţia Naţională de Integritate şi-au permis, printre altele, să verifice averilor a peste 100 dintre actualii parlamentari. Având în vedere comportamentul angajaţilor ANI, nu trebuie să ne mirăm dacă, în viitor, înainte de a primi un loc de muncă, potenţialii angajaţi ai Agenţiei vor fi obligaţi să treacă prin cursuri unde să fie instruiţi cum să se comporte cu clasa poltică, remarcă ironic ziaristul bulgar.
Este posibil că România să aibă în scurt timp probleme cu Bruxelles-ul, dar este cert şi că Bruxellesul are deja o problemă gravă. Şi asta pentru că se confirmă criticile că, după expirarea termenului de valabilitate a clauzelor de salvgardare, Bruxellesul seamănă cu un câine care doar latră, dar nu muşcă.
Pentru premierul bulgar Boiko Borisov momentul este cât se poate de bun ca să câştige simpatiile şefului Comisiei Europene, după ce nu a respectat dorinţa lui să o nominalizeze din nou pe Meglena Kuneva pentru un post de comisar european şi a încercat s-o lanseze pe Rumiana Jeleva.
Vrând-nevrând, Barroso trebuie să înceapă să dea Bulgaria drept exemplu pozitiv cu care să pareze criticile potrivit cărora a lăsat cele mai noi, dar şi cel mai prost pregătite ţări membre să-şi facă de cap. ‘Cu România nu am reuşit, dar vedeţi că în cazul Bulgariei lucrurile merg’ – ar fi răspuns Barroso celor care îl critică şi ar fi cerut un nou răgaz.
De aceea Borisov trebuie să profite de ocazie şi să-şi asigure un aliat ca Barroso care ar putea să-i facă mai uşor nu numai drumul spre fondurile europene, ci şi cel spre zona euro şi spaţiul Schengen, mai scrie ziaristul bulgar.