ÎCCJ ar urma să decidă joi asupra plății restanțelor de 4,8 miliarde lei pentru magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar urma să decidă joi, 8 octombrie 2026, după șase amânări, asupra recursului Guvernului și al Ministerului Finanțelor privind finanțarea restanțelor salariale ale magistraților, estimate de premierul interimar Ilie Bolojan la 4,8 miliarde lei.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea din 5 mai prin care Curtea de Apel București le obliga să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale restante scadente în 2026, potrivit News.ro. În privința modului de alocare a banilor, hotărârea prevede: „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”.

Hotărârea atacată stabilește un termen de executare și sancțiuni pentru întârziere

Curtea de Apel București a admis solicitarea ÎCCJ de la primul termen, în ziua în care a fost demis Guvernul condus de Bolojan. Obligația de finanțare privește plata integrală a restanțelor judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite.

Pe lângă alocarea fondurilor, instanța a stabilit următoarele condiții de executare:

• Termenul pentru îndeplinirea obligației este de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
• Obligația trebuie îndeplinită: „sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”, conform aceleiași hotărâri.
• Guvernului și Ministerului Finanțelor li se aplică o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor. Amenda se face venit la bugetul de stat.

Instanța a admis și cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care intervenise în proces. Excepțiile invocate de instituțiile chemate în judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

Tot atunci, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR). Cererea Ministerului Finanțelor de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, prin care instituția solicita înlăturarea acesteia din judecarea cauzei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Decizia de reducere a cheltuielilor pentru restanțe a precedat procesul

Disputa privind alocările bugetare a început după anunțul făcut de Bolojan la 19 martie 2026. Premierul spunea atunci că fusese găsită o formulă prin care coaliția să susțină propunerea PSD privind pachetul social.

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, afirma Bolojan în acel anunț.

La 30 martie 2026, ÎCCJ a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea în contencios administrativ și fiscal, prin care solicita obligarea Executivului și a Ministerului Finanțelor să asigure banii pentru plata drepturilor restante.

După hotărârea din mai, disputa a continuat și pe calea unei sesizări constituționale. La 2 iulie 2026, premierul a anunțat că solicitase CCR soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul ședinței de Guvern din acea zi.

El a susținut, de asemenea, că puterea judecătorească nu are legitimitatea și competența tehnică necesare pentru a stabili distribuția banilor din bugetul general consolidat.

Magistrații instanței supreme au calificat atunci drept fără precedent faptul că o parte din proces acuza instanța de conduită neconstituțională și de depășirea competențelor înainte de soluționarea litigiului.

CCR a arătat că obiecțiile Guvernului pot fi examinate prin căile de atac prevăzute de lege

Miercuri, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului. În motivarea soluției, judecătorii au explicat că „atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”.

CCR a arătat că argumentele invocate de Guvern priveau exclusiv activitatea instanței judecătorești:

• soluționarea cererii de recuzare;
• ritmul judecății;
• calificarea cauzei ca urgentă;
• termenul de executare;
• penalitățile stabilite;
• interpretarea normelor aplicabile.

Aceste obiecții vizează legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi examinate numai prin căile de atac prevăzute de lege, au precizat judecătorii constituționali. CCR a invocat și Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, prin care stabilise că nu are competența de a cenzura sau modifica hotărârile judecătorești.

În evaluarea Curții Constituționale, cererea premierului depășea sfera unui conflict constituțional, deoarece urmărea schimbarea soluției unei instanțe prin mecanismul prevăzut la articolul 146 litera e) din Constituție.

După această decizie, reprezentanții ÎCCJ au afirmat că sesizarea pusese în discuție accesul magistraților la instanță. Ei au susținut că pierderea unui litigiu nu îl transformă într-un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate, fără a folosi CCR drept cale de atac împotriva lor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaPădurea Craiului primește statut ecoturistic pentru 3 aniNews24România și Bulgaria cer imagini din satelit după atacurile asupra navelor din Marea NeagrăDolce SportGică Hagi rămâne selecționer după patru eșecuri consecutive, anunță Mihai StoichițăGetPonyLa 75.000 de mile, 12 piese și consumabile ale mașinii merită verificate. Ce simptome cer un control mai devremeBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaBPC-157 pentru recuperarea după leziuni are dovezi aproape exclusiv din laborator și de la animale