Un telefon. De la Washington la Frankfurt. Atât a fost de ajuns pentru a stinge, temporar, una dintre cele mai mari spaime ale Americii. Un simplu zvon, o idee aruncată pe piață de un strateg bancar, a provocat o reacție în lanț la cel mai înalt nivel. Ipoteza că Europa și-ar putea lichida activele americane – o „armă” economică de 8 trilioane de dolari – a tulburat serios apele pe ambele maluri ale Atlanticului, potrivit Digi24.
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a dezvăluit, miercuri seară la Digi24, magnitudinea acestei manevre. Verdictul său? Dacă statele europene ar apăsa pe acest buton roșu economic, Statele Unite ar intra într-o „recesiune cum nu au avut în 250 de ani” de existență. O declarație de o gravitate rară, care arată cât de strâns legate, dar și cât de delicate sunt relațiile dintre cei doi coloși economici.
Ce a declanșat alerta la Washington? Un telefon la Deutsche Bank
Totul a pornit de la o notă trimisă clienților de George Saravelos, strategul șef pe valute al Deutsche Bank. Acesta a adus în discuție posibilitatea ca Europa să folosească măsurile de anti-coerciție, gândite inițial contra Rusiei sau Chinei, chiar împotriva Statelor Unite. Ideea a căpătat greutate după ce un fond de pensii danez, AkademikerPension, a anunțat că își vinde obligațiunile de stat americane, invocând, printre altele, amenințările lui Donald Trump legate de Groenlanda.
Reacția a fost fulgerătoare. Cristian Diaconescu a confirmat mișcarea: „secretarul Trezoreriei Statelor Unite a sunat la Deutsche Bank”. Scopul era simplu: să se asigure că ideea strategului nu reprezintă poziția oficială a băncii. Răspunsul a venit prompt. „I s-a confirmat de la nivelul conducerii lui Deutsche Bank că nu este cazul, nu se va întâmpla așa ceva”, a precizat diplomatul. Un semnal clar că, deși tensiunile există, nimeni nu e pregătit să arunce în aer sistemul financiar global.
Răspunsul sfidător al Americii: „Danemarca este irelevantă”
Ironia sorții… În timp ce în culise se dădeau telefoane pentru a calma spiritele, declarațiile publice aveau un cu totul alt ton. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat complet amenințarea. Într-un răspuns tăios, a catalogat Danemarca drept „irelevantă” și a afirmat că nu este deloc îngrijorat de o posibilă retragere a Europei de pe piața obligațiunilor americane. A aruncat vina și pe presă. „Desigur, mass-media care difuzează știri false, condusă de Financial Times, a amplificat problema”, a spus Bessent, confirmând totuși că l-a sunat pe directorul executiv al Deutsche Bank pentru a clarifica situația.
În același timp, președintele francez Emmanuel Macron amenința că va cere activarea „instrumentului anti-coerciție” al UE dacă Trump își va pune în aplicare amenințările cu tarife vamale suplimentare. Un joc periculos de-a șoarecele și pisica.
Dependența, o sabie cu două tăișuri: 52% din gazul lichefiat vine din SUA
De ce este atât de improbabilă o ruptură totală? Răspunsul stă în dependența reciprocă. Pe de o parte, Europa deține o pârghie financiară uriașă prin cele 8 trilioane de dolari. Pe de altă parte, legăturile sunt mult mai adânci.
Un singur exemplu este suficient. „Peste 52% din gazul lichefiat care intră acum în Europa vine din Statele Unite”, a subliniat Diaconescu. Germania și Franța, principalii importatori, sunt exact statele care au promovat sancțiunile împotriva conductelor rusești. Renunțarea la gazul american ar arunca continentul într-o criză energetică de proporții. Apoi, este dependența militară. „Fără America nu se poate, în ceea ce privește securitatea europeană”, a punctat diplomatul, amintind de protecția aeriană, navală, nucleară și de informații, dar și de cei aproximativ 100.000 de militari americani staționați în Europa.
Groenlanda, mărul discordiei care a fost evitat la limită
Tensiunile recente au fost aplanate după ce Donald Trump a anunțat un acord-cadru cu aliații privind Groenlanda și regiunea arctică. O întâlnire „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pare să fi detensionat situația. Drept urmare, Trump a confirmat că nu va impune tarifele vamale suplimentare programate să intre în vigoare la 1 februarie. Criza pare evitată. Pentru moment. Rămâne însă întrebarea: ce se va întâmpla data viitoare când interesele celor doi giganți se vor ciocni din nou?
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaTichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masă
News24Grecia se pregătește de proteste împotriva scumpirilor, cu elevi, studenți, profesori și angajați publici
Dolce SportMourinho pregătește echipa pentru Barcelona în meciul Real Madrid cu RB Leipzig
GetPonyUn Toyota RAV4 nou stă doar 17 zile la dealer în SUA, față de peste 70 de zile media pieței
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
